Cum tratez reluarea la venit a unui provizion nedeductibil?
Când un provizion nu mai este necesar (riscul dispare, litigiul se soluționează favorabil etc.), el se reia la venituri. Tratamentul fiscal al acestui venit depinde de ce s-a întâmplat la constituire.
Temeiul legal
„veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere […]” — Cod fiscal, art. 23 lit. d)
Regula este simetrică cu deductibilitatea de la constituire: dacă provizionul nu a fost deductibil fiscal atunci când a fost constituit — cazul general al categoriilor 151x, cu excepția garanțiilor de bună execuție — reluarea lui la venituri este neimpozabilă, conform art. 23 lit. d) din Codul fiscal. Venitul contabil apare în contul de profit și pierdere, dar se scade extracontabil din baza impozabilă, tocmai pentru că la constituire nu s-a acordat nicio deducere.
Ce se greșește în practică
Greșeala tipică este includerea automată a venitului din reluare în baza impozabilă, doar pentru că apare ca venit contabil, fără verificarea prealabilă dacă provizionul respectiv a fost sau nu dedus fiscal la constituire.
Ce face iConta.eu
Motorul F071 generează nota de reluare (de exemplu 1511 = 7812, pentru un provizion de litigii) ca simplă înregistrare contabilă. Caracterul deductibil sau nedeductibil este stabilit de aplicație încă de la constituire — doar categoria „garanții” (1512) e marcată deductibilă, toate celelalte fiind nedeductibile. Contabilul folosește această informație pentru a aplica regula simetrică la reluare: venit neimpozabil pentru orice reluare a unui provizion care, la constituire, a fost generat ca nedeductibil.