Din ce trimestru devin plătitor de impozit pe profit după ieșirea din micro
Ieșirea dintr-o microîntreprindere spre impozit pe profit nu se produce niciodată "de la 1 ianuarie" doar pentru că un plafon a fost depășit undeva în cursul anului. Codul fiscal leagă momentul trecerii de motivul concret al ieșirii, iar cele patru situații nu au același punct de plecare.
Temeiul legal
„(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită. (2) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu a depus în termen situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligație potrivit legii, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiție. (3) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) [are cel puțin un salariat], microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă. [...] (4) Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități dintre cele prevăzute de art. 47 alin. (3) lit. f)-i) [activități bancare, asigurări, jocuri de noroc, explorare petrol și gaze] datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv." — Cod fiscal, art. 52 alin. (1)-(4) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Patru situații, patru momente diferite de la care începe impozitul pe profit:
- Depășirea plafonului de 100.000 euro — impozitul pe profit se datorează începând cu trimestrul în care s-a depășit limita, nu cu trimestrul următor. Limita se verifică pe veniturile cumulate de la începutul anului, la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.
- Nedepunerea la termen a situațiilor financiare anuale — impozitul pe profit începe cu trimestrul în care condiția de depunere la termen nu mai e îndeplinită.
- Pierderea condiției de a avea cel puțin un salariat — regula e mai permisivă: impozitul pe profit începe abia cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă, iar dacă în 30 de zile de la încetare e angajat un salariat nou (CIM pe durată nedeterminată sau determinată de minimum 12 luni), condiția rămâne considerată îndeplinită și nu se produce ieșirea.
- Începerea unei activități excluse (bancar, asigurări, piață de capital, jocuri de noroc, explorare petrol/gaze) — impozitul pe profit se datorează chiar din trimestrul respectiv.
Ce se greșește în practică
- Se aplică automat regula "trimestrul următor" și la depășirea plafonului de venituri, deși legea spune explicit "trimestrul în care s-a depășit limita" — o diferență de un trimestru întreg în calculul impozitului.
- Se ignoră excepția de 30 de zile pentru firmele cu un singur salariat al cărui contract încetează, tratând orice încetare a raportului de muncă drept ieșire imediată din micro.
- Se calculează plafonul de 100.000 euro doar pe veniturile proprii, fără a verifica dacă firma se află în situația de "întreprindere legată" (art. 47 alin. (1^1)), caz în care se cumulează și veniturile persoanelor afiliate.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu ține evidența contabilă generală și generează declarațiile fiscale (inclusiv D100, D101, D200/D212), dar nu are o funcție dedicată care să detecteze automat momentul exact al trecerii de la impozit micro la impozit pe profit pentru fiecare din cele patru situații de mai sus. Verificarea trimestrului corect de trecere rămâne, pentru moment, în sarcina contabilului.