TVA la mărfurile distruse sau degradate
Regula generală de TVA cere ajustarea deducerii inițiale atunci când bunurile achiziționate nu mai ajung să fie folosite în operațiuni taxabile. Pentru mărfurile distruse sau degradate, legea prevede însă o excepție clară — dar condiționată de dovadă, nu automată.
Temeiul legal
„Nu se ajustează deducerea inițială a taxei în cazul: a) bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare." — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 304 alin. (2) lit. a) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce rezultă, punctual, din acest text și din normele conexe privind perisabilitățile:
- TVA dedusă la achiziția mărfurilor rămâne definitiv dedusă, fără ajustare, dacă distrugerea sau degradarea e demonstrată/confirmată corespunzător (proces-verbal de constatare, dovada distrugerii efective etc.) — nu e suficientă doar constatarea unei lipse la inventar, fără documentarea cauzei.
- Pentru perisabilități și scăzăminte (pierderi naturale, tehnologic acceptate, la manipulare/depozitare), Codul fiscal le admite ca atare, în limitele stabilite prin normele legale de perisabilitate — limita se calculează pe grupa de produse, aplicată la valoarea de intrare a mărfurilor intrate, potrivit HG 831/2004 privind normele de perisabilitate la mărfuri.
- Partea din interior limita legală de perisabilitate e cheltuială deductibilă, fără nicio ajustare de TVA. Partea care depășește limita legală devine, de regulă, cheltuială nedeductibilă și impune ajustarea (colectarea) TVA dedusă inițial pentru partea de depășire — cu excepția cazului în care degradarea calitativă e dovedită cu documente de distrugere efectivă, situație în care ajustarea de TVA nu se mai aplică, indiferent de cât depășește limita procentuală.
- Diferența dintre „lipsă din gestiune neimputabilă" (unde regula de mai sus privind demonstrarea distrugerii contează) și „perisabilitate în limită" (unde intervine plafonul procentual pe grupă de produse) trebuie clarificată de la caz la caz — sunt două mecanisme diferite din același capitol al legii.
Ce se greșește în practică
- Se aplică automat ajustarea de TVA pentru orice lipsă de marfă constatată la inventar, fără verificarea dacă distrugerea/degradarea e demonstrată corespunzător — caz în care legea exceptează expres ajustarea.
- Se depășește limita de perisabilitate fără documentarea distrugerii efective și se pierde astfel exceptarea de la ajustarea TVA, deși cauza reală era degradare calitativă dovedibilă.
- Se confundă perisabilitatea (pierdere naturală, în limită procentuală pe grupă de produse) cu simpla lipsă de gestiune neexplicată — a doua categorie nu beneficiază automat de același tratament fiscal favorabil.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu are un motor dedicat pentru calculul perisabilităților și scăzămintelor, conform HG 831/2004 și art. 25/art. 304 din Codul fiscal: aplică limita procentuală a grupei asupra valorii de intrare a mărfurilor, separă partea deductibilă de cea nedeductibilă, calculează automat ajustarea de TVA pentru partea peste limită — cu excepția cazului marcat explicit ca degradare calitativă dovedită prin distrugere, situație în care nu calculează ajustare de TVA. Contabilul introduce datele constatării (valoarea intrărilor, procentul limitei aplicabile grupei, pierderea constatată) și confirmă dacă degradarea e dovedită cu documente de distrugere.