Am vândut sub valoarea de achiziție: TVA și impozit
Vânzarea sub costul de achiziție nu este, ca regulă, o operațiune interzisă de legislația fiscală — nici Codul fiscal, nici legea contabilă nu obligă la un preț minim de vânzare. Ce contează pentru TVA este suma reală încasată sau de încasat de la cumpărător, iar pentru impozitul pe profit, faptul că pierderea rezultată este o cheltuială legată de activitatea economică.
Temeiul legal
„Baza de impozitare pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul țării (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din: a) pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) și c), din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni;" — Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 286 alin. (1) lit. a) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
- TVA: se calculează la prețul efectiv agreat cu cumpărătorul (contrapartida obținută), indiferent de costul de achiziție. O vânzare sub cost nu majorează și nu diminuează artificial baza de TVA — se aplică pur și simplu cota la prețul de vânzare real.
- Excepția: dacă vânzarea se face către o persoană afiliată (potrivit art. 7 pct. 26), iar contrapartida e mai mică decât valoarea de piață, iar beneficiarul sau furnizorul nu au drept complet de deducere, baza de impozitare devine valoarea de piață, nu prețul efectiv facturat (art. 286 alin. (1) lit. e)). Această excepție vizează exact situațiile de subevaluare artificială între părți afiliate, nu vânzările la preț redus către clienți independenți (stocuri cu mișcare lentă, lichidări, campanii de reducere).
- Impozit pe profit: cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal; o vânzare sub cost, motivată economic (lichidare de stoc, produse cu termen depășit, campanie comercială), generează o pierdere contabilă care rămâne, în principiu, parte din rezultatul fiscal, fără o normă specifică de nedeductibilitate pentru acest caz.
Ce se greșește în practică
- Se crede că legea impune un preț minim de vânzare egal cu costul de achiziție — nu există o astfel de obligație generală în Codul fiscal.
- Se aplică regula valorii de piață (art. 286 alin. (1) lit. e)) și în tranzacții cu clienți neafiliați, deși ea vizează explicit operațiunile cu persoane afiliate în condițiile descrise de lege.
- Se documentează insuficient motivul comercial al vânzării sub cost (stoc perisabil, defect, ieșit din modă), ceea ce lasă operațiunea vulnerabilă la reîncadrare în cazul unui control, mai ales dacă partenerul este asociat sau afiliat firmei.
- Se omite verificarea TVA deductibile inițial dedusă la achiziție, atunci când vânzarea ulterioară sub cost e însoțită de alte operațiuni (casare, lipsă în gestiune) care ar putea readuce în discuție ajustarea TVA.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu nu blochează vânzarea unui produs sub prețul de achiziție ca regulă generală — asta e permis de lege. Există totuși o excepție tehnică: modulul de evidență a stocurilor la metoda global-valorică (adaos comercial, cu TVA neexigibilă pe marfă) respinge o linie de vânzare al cărei preț de vânzare e sub costul de achiziție cu accesoriu, pentru că metoda de calcul a adaosului presupune un adaos nenegativ pe fiecare articol — este o constrângere tehnică a acelei metode de evidență a stocurilor, nu o interpretare a legii TVA sau a impozitului pe profit, care rămân neafectate de această regulă.