Vânzările online către persoane fizice din UE: TVA
Actualizat la 13.10.2026
Odată ce un magazin online depășește pragul de 10.000 euro pe vânzările către persoane fizice din alte state UE, apare o a doua decizie, practică: cum declară și plătește TVA-ul datorat în fiecare stat membru de consum. Alternativa la înregistrarea separată în fiecare țară e regimul special OSS (One Stop Shop) — o singură declarație trimestrială, depusă în România, care acoperă toate statele membre unde s-a vândut.
Temeiul legal
„Prezentul regim special poate fi utilizat de către orice persoană impozabilă care are sediul activității economice în România [...]. Regimul special poate fi utilizat în următoarele cazuri: a) de către orice persoană impozabilă care efectuează vânzări intracomunitare de bunuri la distanță [...]." — Legea 227/2015, art. 315 alin. (2) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
„Până la sfârșitul următoarei luni după încheierea fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, o declarație specială de TVA, [...] indiferent dacă au fost sau nu efectuate livrări de bunuri sau dacă au fost sau nu prestate servicii pentru care se utilizează regimul special reglementat de prezentul articol." — Legea 227/2015, art. 315 alin. (6) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
„valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la lit. b) nu depășește, în anul calendaristic curent, 10.000 euro sau echivalentul acestei sume în moneda națională și nici nu a depășit această sumă în cursul anului calendaristic precedent.” — Legea 227/2015, art. 278^1 alin. (1) lit. c) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
„Atunci când, în cursul unui an calendaristic, pragul prevăzut la alin. (1) lit. c) este depășit, prevederile art. 275 alin. (2) și art. 278 alin. (5) lit. h) se aplică de la momentul depășirii pragului.” — Legea 227/2015, art. 278^1 alin. (2) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
„Opțiunea se aplică pentru cel puțin doi ani calendaristici.” — Legea 227/2015, art. 278^1 alin. (3) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
„Pentru România, valoarea echivalentă în moneda națională este de 46.337 lei.” — Legea 227/2015, art. 278^1 alin. (5) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
Pragul de 10.000 euro: când se trece la TVA-ul statului cumpărătorului
- Pragul (art. 278^1 alin. (1) lit. c)) este de 10.000 euro, fără TVA — 46.337 lei pentru România, valoare fixă stabilită prin lege (alin. (5)), nu recalculată la cursul zilei fiecărei tranzacții. E un prag unic, cumulat pe toate vânzările intracomunitare la distanță de bunuri și pe serviciile de telecomunicații, radiodifuziune, televiziune și cele furnizate pe cale electronică către persoane neimpozabile din alte state membre — nu un prag pe fiecare țară.
- Se verifică pe anul calendaristic curent și pe cel precedent: dacă a fost depășit în oricare dintre ei, regula de bază (TVA-ul statului cumpărătorului) se aplică.
- Sub prag: vânzarea se facturează cu TVA românesc, ca o vânzare internă obișnuită, indiferent de statul membru al cumpărătorului.
- Peste prag: regula locului cumpărătorului se aplică de la momentul depășirii (alin. (2)), nu din luna următoare — firma aplică cota de TVA a statului respectiv, prin înregistrare directă acolo sau prin regimul OSS de mai jos.
- Firma stabilită în România poate opta pentru locul cumpărătorului și sub prag (alin. (3)); opțiunea se aplică cel puțin doi ani calendaristici.
Regimul OSS, în practică
Ce presupune, practic, regimul OSS pentru un magazin online din România:
- Înregistrarea în regimul OSS UE (art. 315) se face electronic, cu România ca stat membru de identificare — firma nu trebuie să se înregistreze separat în scopuri de TVA în fiecare stat membru unde vinde peste prag.
- Declarația specifică regimului OSS e D398, depusă trimestrial, cu defalcarea vânzărilor și TVA-ului datorat pe fiecare stat membru de consum (câmpuri separate pentru fiecare țară, cu cota și baza aplicabile acolo).
- Dacă firma nu optează pentru OSS și depășește pragul, alternativa e înregistrarea directă în scopuri de TVA în fiecare stat membru unde clienții depășesc individual anumite volume — variantă mult mai costisitoare administrativ, motiv pentru care majoritatea comercianților online aleg OSS.
- Neplata sau nedeclararea corectă a TVA-ului prin OSS pentru vânzările peste prag expune firma la riscul de a fi tratată ca neconformă în fiecare stat membru de consum unde a avut vânzări, nu doar la o sancțiune generică în România.
Ce se greșește în practică
- Se aplică TVA românesc pe toate vânzările către persoane fizice din UE, fără verificarea cumulată a pragului de 10.000 euro pe anul curent și pe cel precedent.
- Se calculează pragul separat pentru fiecare stat membru de destinație — pragul e unic, cumulat pe toate statele membre (altele decât România).
-
Se schimbă regimul de TVA doar din luna următoare depășirii, în loc de „de la momentul depășirii pragului”, cum cere art. 278^1 alin. (2) — inclusiv tranzacția care a produs depășirea poate cădea deja sub noua regulă.
-
Se confundă înregistrarea OSS cu o simplă bifă în vectorul fiscal românesc — OSS e un regim separat, cu propria procedură de înregistrare și propriul termen de depunere (trimestrial, nu lunar ca D300).
- Se declară prin OSS doar vânzările către statele membre unde firma a avut cele mai multe tranzacții, omițând statele cu volume mici — declarația D398 trebuie să acopere toate statele membre de consum, indiferent de valoare.
- Se presupune că opțiunea pentru OSS e permanentă din prima declarație — regimul poate fi părăsit, dar cu reguli specifice de notificare și cu consecințe asupra perioadei următoare de raportare.
Ce face iConta.eu
iConta.eu emite facturile cu cota de TVA introdusă de contabil pentru fiecare vânzare, dar nu calculează automat volumul cumulat al vânzărilor B2C intracomunitare față de pragul de 10.000 euro și nu schimbă singură regimul de TVA la depășire. iConta.eu poate genera declarația D398 pentru regimul OSS, cu structura de câmpuri cerută de validatorul ANAF (defalcare pe stat membru de consum, tip de operațiune, cotă și bază). Această declarație e însă complet manuală: aplicația nu urmărește automat vânzările B2C intracomunitare ale firmei pe stat membru și cotă de TVA străină, deci nu calculează singură ce trebuie declarat — toate valorile din D398 vin din datele introduse de contabil, nu din facturile emise în restul aplicației.