Ce venituri nu intră în plafonul micro?
Întrebarea are, de fapt, două răspunsuri, pentru că există două praguri diferite în Codul fiscal: pragul care decide dacă firma e microîntreprindere (verificat pe cifra de afaceri), și baza impozabilă care decide pe ce se calculează impozitul de 1% (cu excluderile de la art.53). Nu sunt același calcul, deși pornesc din aceeași zonă de venituri.
Pragul de încadrare — 100.000 EUR din 2026
Codul fiscal (Legea 227/2015), art.47 alin.(1) lit.c), astfel cum a fost modificat prin OUG 8/2026, condiționează statutul de microîntreprindere de realizarea unor venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro, la cursul valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
La verificarea acestui plafon, se cumulă veniturile realizate de firmă cu veniturile întreprinderilor legate de aceasta, iar veniturile luate în calcul sunt cele care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile (Codul fiscal art.47 alin.(1^1), introdus/modificat prin OUG 8/2026).
Baza impozabilă — ce se scade din veniturile totale
Codul fiscal art.53 stabilește că baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (lit.a);
- veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție (lit.b);
- veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale (lit.c);
- veniturile din subvenții (lit.d);
- veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (lit.e);
- veniturile din restituirea/anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (lit.f);
- veniturile din despăgubiri de la societăți de asigurare/reasigurare, pentru pagube la stocuri sau active corporale proprii (lit.g);
- veniturile din diferențe de curs valutar (lit.h);
- veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute (lit.i);
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul „709" (lit.j);
- veniturile aferente titlurilor de plată obținute de titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii lor (lit.k);
- despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (lit.l);
- veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are convenție de evitare a dublei impuneri, dacă au fost deja impozitate în acel stat (lit.m).
Legătura dintre cele două praguri
Aici trebuie o precizare, pentru că cele două noțiuni nu sunt identice. Codul fiscal art.54 alin.(1) prevede: „pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art.47 alin.(1) lit.c) și la art.52 alin.(1) se iau în calcul veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile". Deci atât pragul de 100.000 EUR pentru încadrare (art.47), cât și limita de 100.000 EUR care declanșează ieșirea din regimul micro în cursul anului (art.52) se verifică pe cifra de afaceri din reglementările contabile — nu pe baza impozabilă calculată potrivit excluderilor de la art.53.
Cifra de afaceri și baza impozabilă de la art.53 se suprapun parțial, dar nu sunt același lucru: baza impozabilă a impozitului micro pornește de la „veniturile din orice sursă" (deci inclusiv venituri financiare, extraordinare etc.) din care se scad expres categoriile enumerate la art.53, în timp ce cifra de afaceri e, prin definiție contabilă, doar veniturile din activitatea curentă (vânzare de produse/mărfuri, prestări de servicii), fără veniturile financiare. Nu presupune că excluderile de la art.53 se aplică identic la verificarea plafonului de încadrare — legea nu spune asta.
Ce se adaugă înapoi (nu se scade)
Pentru determinarea impozitului, la baza impozabilă calculată conform excluderilor de mai sus se adaugă anumite elemente (art.53 alin.(2)): reducerile comerciale primite ulterior facturării (contul „609"), diferența favorabilă de curs valutar în trimestrul de încetare a existenței firmei, rezervele reduse/anulate care au fost deduse la impozitul pe profit anterior și rezervele reprezentând facilități fiscale utilizate pentru majorare de capital, distribuire sau acoperirea pierderilor.
Practic, la calculul plafonului de 100.000 EUR
Plafonul de 100.000 EUR se verifică pe cifra de afaceri definită contabil (art.47 alin.(1^1) și art.54 alin.(1) din Codul fiscal) — practic rulajul veniturilor din activitatea curentă (clasa 70, mai puțin reducerile comerciale acordate), nu totalul veniturilor din balanță și nu baza impozabilă rezultată din excluderile de la art.53 (care servește la calculul impozitului trimestrial datorat, nu la verificarea încadrării ca microîntreprindere). Cumulează apoi cu veniturile întreprinderilor legate de firma ta, dacă e cazul.