Concediul medical pentru carantină: cine are dreptul dacă activitatea poate fi făcută de acasă?
Salariatul carantinat a cărui activitate poate fi desfășurată de la domiciliu nu intră în condițiile concediului pentru carantină. Legea leagă acest concediu de imposibilitatea de a munci: îl primesc doar asigurații cărora li se interzice continuarea activității și a căror activitate nu poate fi realizată de acasă.
Textul legii
Legea 136/2020 art. 20 alin. (2): „Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității, care nu poate fi realizată de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică."
OUG 158/2005 art. 20 alin. (1) trimite exact la această normă: concediul pentru carantină se acordă asiguraților „în condițiile art. 20 din Legea nr. 136/2020".
Cele trei condiții cumulative
- Interdicția de a continua activitatea, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase. Carantina se instituie pentru persoane suspecte de a fi infectate — de exemplu, care au intrat în contact direct cu o persoană confirmată (Legea 136/2020 art. 7 alin. (1)).
- Activitatea nu poate fi realizată de la domiciliu. Aceasta e condiția care separă carantina indemnizată de simpla muncă de acasă.
- Durata e cea stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică.
De ce contează condiția a doua
Un contabil, un programator sau un agent de vânzări telefonice pot lucra, în mod obișnuit, de acasă. Dacă sunt carantinați fără simptome, activitatea lor nu e întreruptă de carantină, deci nu se află în ipoteza art. 20 alin. (2). Ei continuă să lucreze și primesc salariul.
Un operator de producție, un șofer sau un vânzător în magazin nu pot presta activitatea de acasă. Carantina îi scoate efectiv din muncă, iar pentru ei legea acordă concediu și indemnizație.
Legea nu detaliază procedura prin care se constată că activitatea „nu poate fi realizată de la domiciliu". În practică, e util ca angajatorul să aibă la dosar evaluarea postului: fișa postului și modul concret de lucru.
Cum se acordă
- certificatul de concediu medical pentru carantină îl eliberează medicul curant, pe baza certificatului direcției de sănătate publică (Legea 136/2020 art. 20 alin. (3));
- nu se cere stagiu de asigurare — OUG 158/2005 art. 9 alin. (2);
- nu se cere adeverința cu zilele de concediu din ultimele 12/24 luni — art. 3^1 alin. (2);
- indemnizația este 100% din baza de calcul și se suportă integral din bugetul FNUASS (Legea 136/2020 art. 20 alin. (7); OUG 158/2005 art. 20 alin. (3));
- pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027 se aplică diminuarea cu o zi; la indemnizațiile suportate integral din FNUASS, fondul plătește începând cu a 2-a zi (OUG 91/2025 art. II alin. (1) lit. b) pct. (ii)).
Carantină sau izolare?
Carantina privește persoana suspectă. Dacă persoana devine bolnavă sau purtătoare confirmată, i se aplică măsura izolării (Legea 136/2020 art. 7 alin. (3) și art. 8 alin. (1)), cu certificat distinct.
Exemplu
Doi salariați ai aceleiași firme sunt carantinați 10 zile după contactul cu un coleg confirmat: o contabilă, care lucrează de acasă pe laptopul firmei, și un operator de linie.
- contabila: lucrează în regim de la domiciliu și primește salariul; nu intră în condițiile concediului pentru carantină;
- operatorul: primește certificat de carantină pe baza documentului DSP, cu indemnizație de 100% suportată integral din FNUASS.
De reținut
- Concediul pentru carantină se acordă doar dacă activitatea nu poate fi realizată de la domiciliu (Legea 136/2020 art. 20 alin. (2)).
- Durata e cea din certificatul direcției de sănătate publică.
- Fără stagiu, fără adeverință, 100% din baza de calcul, suportat integral din FNUASS.