SAF-T și auditul intern — cum îl folosesc

SAF-T (Standard Audit File for Tax) a fost conceput ca instrument de control fiscal, dar structura lui de date e, în esență, o extragere completă și standardizată a contabilității — ceea ce îl face un instrument gata de folosit pentru audit intern, nu doar pentru raportarea către ANAF.

Temeiul legal

Obligația de raportare SAF-T e reglementată la art. 59^1 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015). Natura informațiilor pe care contribuabilul trebuie să le declare, modelul de raportare, procedura de transmitere și termenele sunt stabilite prin OPANAF nr. 1783/2021, cu anexele actualizate ulterior — inclusiv prin OPANAF nr. 407/2025, care a modificat anexa nr. 5 (datele de la care diverse categorii de contribuabili au obligația de transmitere).

Fișierul se transmite prin Declarația informativă D406, conform art. 2 din OPANAF nr. 1783/2021.

Ce conține fișierul SAF-T, pe scurt

Standardul internațional pe care se bazează OPANAF nr. 1783/2021 organizează datele contabile și fiscale în secțiuni distincte:

• Date de bază (Master Files) — clienți, furnizori, plan de conturi, articole de stoc.
• Jurnalul general de tranzacții — toate înregistrările contabile ale perioadei, cu contul debitor/creditor, suma, data și documentul sursă.
• Documente sursă (Source Documents) — facturi de vânzare, facturi de achiziție, documente de plată, mișcări de active fixe.
• Mișcarea stocurilor (Movement of Goods), acolo unde se aplică.

Cum îl folosești pentru audit intern

Pentru că fișierul e generat automat din contabilitate, pe o structură fixă, el elimină o mare parte din munca manuală tipică unui audit:

1. Reconciliere venituri/cheltuieli vs. balanță — jurnalul general din SAF-T poate fi comparat linie cu linie cu rulajele din balanța de verificare (obligatorie lunar, conform art. 22 din Legea contabilității nr. 82/1991), pentru a găsi rapid diferențe de sumă sau de perioadă.
2. Verificarea documentelor justificative — fiecare tranzacție din SAF-T trebuie să aibă corespondent într-un document sursă; lipsa lui e exact tipul de abatere pe care art. 6 din Legea nr. 82/1991 îl sancționează (orice operațiune trebuie consemnată printr-un document justificativ).
3. Detectarea operațiunilor duplicate sau lipsă — comparând jurnalul SAF-T pe o lună cu registrul-jurnal obligatoriu (art. 20 din Legea nr. 82/1991), se pot identifica înregistrări duplicate sau, invers, tranzacții din extrasul bancar fără corespondent contabil.
4. Verificarea consecvenței între perioade — fișierele SAF-T lunare succesive permit compararea automată a soldurilor de deschidere/închidere pe fiecare cont, un test clasic de audit pe care altfel îl faci manual din balanțe.

Cine are obligația și de când

Categoriile de contribuabili și datele de la care se aplică obligația sunt stabilite prin anexa nr. 5 la OPANAF nr. 1783/2021, în forma actualizată prin OPANAF nr. 407/2025 — verifică întotdeauna anexa curentă pentru încadrarea exactă a firmei tale (mari contribuabili, mijlocii, mici), pentru că termenele diferă pe categorii.

Recomandare practică

Chiar dacă firma nu are încă obligația de raportare SAF-T, generarea internă periodică a fișierului (dacă softul contabil o permite) oferă un instrument de auto-control ieftin: orice eroare de structură sau de completitudine pe care validatorul o semnalează la generare e, de fapt, o eroare pe care ar fi trebuit s-o prindă oricum un audit intern — doar că acum o prinde automat, nu manual.

Toate ghidurile · ← iConta.eu · Termeni și condiții