Cum se calculează coeficientul de repartizare pentru diferențele de preț?
Când stocurile se țin la preț standard (prestabilit), diferența față de costul real se înregistrează separat, în conturile 308, 348 sau 368. La fiecare ieșire, o parte din aceste diferențe trebuie mutată pe cheltuieli. Partea respectivă se află cu un coeficient de repartizare, iar formula este dată de OMFP 1802/2014, pct. 286 alin. (4).
Formula
Coeficientul se calculează astfel:
K = (Sold inițial al diferențelor de preț + Diferențele aferente intrărilor) / (Sold inițial al stocurilor la preț de înregistrare + Valoarea intrărilor la preț de înregistrare) × 100
Atât diferențele, cât și intrările se iau cumulat de la începutul exercițiului financiar până la finele perioadei de referință. Nu se iau doar cele din luna curentă.
Conform pct. 286 alin. (4), coeficientul „se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare”. Suma rezultată se înregistrează în conturile în care au fost înregistrate bunurile ieșite.
Semnul diferențelor
Contul 308 este un cont rectificativ. Soldul lui poate fi debitor sau creditor: - diferențe nefavorabile (în plus), când costul de achiziție e mai mare decât prețul standard. Se înregistrează în debitul contului 308, în corespondență cu 401; - diferențe favorabile (în minus), când costul de achiziție e mai mic. Se înregistrează în creditul contului 308.
Coeficientul păstrează semnul. Un K negativ reduce cheltuiala cu materialele consumate.
Exemplu numeric
Pentru materiile prime, la 31 martie: - sold inițial la preț standard: 40.000 lei; sold inițial în 308: +1.000 lei; - intrări ianuarie–martie la preț standard: 160.000 lei; diferențe aferente intrărilor: +5.000 lei.
K = (1.000 + 5.000) / (40.000 + 160.000) × 100 = 3%.
În martie s-au consumat materii prime de 50.000 lei la preț standard. Diferența repartizată este 50.000 × 3% = 1.500 lei:
601 = 308 → 1.500 lei
Consumul ajunge astfel la costul efectiv de 51.500 lei.
Nivelul de calcul
Pct. 286 alin. (5) permite calculul coeficienților „la nivelul conturilor sintetice de gradul I și II”, pe grupe sau categorii de stocuri. O firmă cu materii prime și ambalaje foarte diferite poate calcula coeficienți separați. Varianta aleasă trebuie aplicată consecvent (pct. 287 alin. (1)).
Legătura cu bilanțul
La sfârșitul perioadei, soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri (pct. 286 alin. (6)). În bilanț, stocurile apar la cost de achiziție sau de producție, nu la preț standard. Diferențele se repartizează proporțional între bunurile ieșite și cele rămase în stoc (alin. (7)).
Pentru produsele finite se folosește contul 348, iar în corespondență apare contul 711, nu 601.
Pași practici pentru contabil
- Ține separat, pe fiecare cont de diferențe, soldul inițial și diferențele intrărilor cumulate de la 1 ianuarie.
- Calculează K la fiecare închidere de lună, pe baze cumulate.
- Aplică K asupra ieșirilor la preț standard și înregistrează diferența pe aceleași conturi de cheltuieli ca ieșirile.
- Verifică dacă soldul rămas în 308 este proporțional cu stocul rămas.
De reținut
- Formula este cea din OMFP 1802/2014, pct. 286 alin. (4): diferențe cumulate raportate la stocuri la preț de înregistrare cumulate.
- Datele se cumulează de la începutul exercițiului, nu lunar.
- Coeficientul poate fi negativ când diferențele sunt favorabile.
- Diferențele se împart proporțional între ieșiri și stocul final.
- Pentru produse se folosește contul 348, iar în corespondență apare 711.