Ce curs valutar se folosește la recepția mărfii din UE?
Actualizat la 13.10.2026
La recepția mărfii cumpărate din UE, în valută, folosești cursul de schimb BNR comunicat pentru data la care are loc operațiunea — nu cursul din ziua în care ajunge factura la contabilitate și nu cursul din ultima zi a lunii. E vorba de înregistrarea inițială a tranzacției, un moment distinct de reevaluarea lunară a datoriei rămase.
Temeiul legal
„319. - O tranzacție în valută trebuie înregistrată inițial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunii." — OMFP 1802/2014, pct. 319 (sursă: OMFP nr. 1802/2014 (Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și consolidate))
- „Data efectuării operațiunii" e, în practică, data recepției mărfii (sau data facturii, dacă factura precedă recepția și marchează transferul de proprietate) — nu data plății către furnizorul din UE.
- Cursul folosit e cel comunicat de BNR pentru acea zi calendaristică; dacă operațiunea are loc într-o zi nebancară, se folosește cel mai recent curs comunicat anterior.
- Valoarea în lei rezultată la acest curs devine baza de înregistrare atât pentru stoc (cont 371/301, element nemonetar, care nu se mai modifică ulterior din cauza cursului), cât și pentru datoria față de furnizor (cont 401, element monetar).
- De aici încolo, datoria — nu marfa — urmează regulile de diferențe de curs: se reevaluează lunar la cursul BNR din ultima zi bancară a lunii (pct. 325) și generează diferență de curs (665/765) la decontare (pct. 322).
Ce se greșește în practică
- Se folosește cursul din data plății facturii pentru înregistrarea inițială a mărfii, deși legea cere cursul de la data operațiunii (recepție/facturare), nu de la data decontării.
- Se reevaluează greșit valoarea stocului la finalul lunii, la cursul BNR curent — stocul e element nemonetar și rămâne la valoarea de intrare; doar datoria față de furnizor se reevaluează.
- Se ignoră diferența dintre cursul de la vamă/factura externă (dacă diferă de cursul BNR al zilei) și cursul oficial BNR, care e singurul relevant contabil pentru înregistrarea inițială.
Ce face iConta.eu
Cursul BNR folosit la înregistrarea inițială a unei tranzacții în valută — inclusiv la recepția unei mărfi din UE — vine din aplicație, folosit în fluxul de facturare/achiziții, nu prin funcționalitatea de diferențe de curs valutar („Diferențe de curs valutar”). „Diferențe de curs valutar” intervine abia după înregistrarea inițială: la decontarea datoriei către furnizorul extern sau la reevaluarea ei lunară, calculând diferența 665/765 pe soldul rămas. Alegerea cursului la recepție nu e, deci, o funcție a „Diferențe de curs valutar”, ci ține de ecranul de achiziții/facturare.