Cum se evaluează lucrările în curs la sfârșitul anului?
La 31 decembrie, orice lucrare, serviciu sau produs care nu a trecut prin toate etapele procesului tehnologic rămâne, contabil, "producție în curs de execuție" — o categorie de stoc cu regulile ei proprii de recunoaștere și evaluare, obligatorie de inventariat ca orice alt element de activ.
Temeiul legal
„276. - (1) În cadrul stocurilor se cuprind: [...] h) producția în curs de execuție, reprezentând producția care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producției în curs de execuție se cuprind, de asemenea, serviciile și studiile în curs de execuție sau neterminate. [...] 88. - (1) Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mișcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere." — OMFP 1802/2014, Reglementări contabile, pct. 276 alin. (1) lit. h) și pct. 88 alin. (1) (sursă: anaf_surse/omfp_1802_2014_reglementari_consolidat.txt)
Pentru evaluarea de la finalul exercițiului financiar:
- Ce intră în categorie: nu doar produsele fizice neterminate, ci și serviciile și studiile în curs de execuție sau neterminate — deci și un contract de consultanță/proiectare pentru care lucrarea nu a fost predată/facturată la 31 decembrie.
- Regula de evaluare: producția în curs, ca orice stoc, se evaluează la cost — costul de producție acumulat până la data inventarierii — și nu la o valoare estimată de piață sau la prețul de vânzare al produsului finit.
- Ajustările de depreciere: dacă valoarea contabilă a producției în curs depășește valoarea sa de inventar (de exemplu, un proiect la care se anticipează o pierdere sau o valoare realizabilă netă mai mică), diferența se acoperă printr-o ajustare pentru depreciere, nu prin diminuarea directă a valorii de intrare.
- Obligativitatea inventarierii: producția în curs face parte din elementele de natura activelor care trebuie inventariate anual, la fel ca stocurile de materii prime sau produse finite.
Ce se greșește în practică
- Se lasă producția în curs neevaluată la 31 decembrie, considerând (greșit) că doar produsele fizice se inventariază, nu și serviciile sau studiile neterminate.
- Se evaluează lucrarea în curs la valoarea facturii viitoare estimate, în loc de costul de producție efectiv acumulat (materiale, manoperă, cheltuieli direct atribuibile) până la data bilanțului.
- Se omite constituirea unei ajustări pentru depreciere atunci când, la închiderea anului, e deja clar că proiectul respectiv va genera o pierdere sau costurile deja acumulate depășesc valoarea realizabilă.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu oferă evidența contabilă generală (jurnal, balanță, registru inventar), dar nu are un modul dedicat de calcul al costului de producție pe proiect/lucrare care să automatizeze evaluarea producției în curs de execuție la finalul anului. Stabilirea costului acumulat și eventuala ajustare pentru depreciere rămân calcule realizate de contabil, în afara aplicației.