Când poate fi folosită amortizarea degresivă?
Degresiva e cea mai flexibilă metodă din punct de vedere al categoriilor eligibile, dar tot are o excepție clară: construcțiile.
Temeiul legal
"Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli: a) în cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară; [...] b) în cazul echipamentelor tehnologice [...] contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată; [...] c) în cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă." — Codul fiscal, art. 28 alin. (5)
"[...] amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienții următori: a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani; [...] b) 2,0, dacă durata normală de utilizare [...] este între 6 și 10 ani; [...] c) 2,5, dacă durata normală de utilizare [...] este mai mare de 10 ani." — Codul fiscal, art. 28 alin. (7)
Pe scurt: degresiva e permisă pentru echipamente tehnologice (cont 2131), pentru animale și plantații (cont 2134/217) și pentru categoria generică de mijloace fixe — dar nu pentru construcții (cont 212, doar liniar) și, evident, nu pentru terenuri (neamortizabile).
Ce se greșește în practică
Se alege degresivă pentru o clădire, unde legea permite exclusiv liniar, sau se ignoră coeficientul corect (1,5/2,0/2,5) în funcție de durata normală de utilizare a activului.
Ce face iConta.eu
Motorul unic de amortizare aplică coeficientul degresiv corect în funcție de durata activului și trece automat la metoda liniară atunci când liniarul devine mai avantajos, conform regulii legale. Dacă degresiva e aleasă pentru o categorie care nu o permite (de exemplu construcții), calculul e refuzat și rândul arată eroare, nu o cifră liniară calculată tacit.