Furt de numerar: recuperare și fiscalitate 2026
Trebuie spus onest de la început: Codul fiscal reglementează explicit deductibilitatea bunurilor de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune — nu conține o prevedere separată, formulată expres pentru numerar furat din casierie. Ce putem cita cu certitudine e regula generală aplicabilă lipsurilor neimputabile din gestiune, cea mai apropiată temei disponibilă, cu mențiunea clară că textul ei vorbește despre bunuri, nu despre bani.
Temeiul legal
„Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: [...] c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții: 1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme; 2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare; 3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii; [...]" — Cod fiscal, art. 25 alin. (4) lit. c) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce rezultă din acest text, aplicat prin analogie la un furt de numerar:
- Regula de bază: o pierdere neimputabilă din gestiune este, ca principiu, nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal — excepțiile enumerate (calamitate, asigurare, degradare calitativă dovedită) se referă expres la bunuri/mijloace fixe, nu la disponibilități bănești, deci nu pot fi invocate direct pentru un furt de numerar.
- Dacă suma furată este imputată gestionarului sau unei alte persoane responsabile (pe baza inventarierii și a procedurii disciplinare/civile aplicabile), ea încetează să fie o "pierdere neimputabilă": devine o creanță a firmei față de acea persoană, iar tratamentul fiscal urmează regulile creanțelor, nu pe cele ale lipsurilor din gestiune.
- Dacă numerarul furat este acoperit printr-o poliță de asigurare, despăgubirea încasată se înregistrează ca venit, iar paguba propriu-zisă urmează, prin analogie cu regula de la pct. 2, un tratament mai favorabil decât o simplă lipsă neimputabilă și neasigurată.
- Constatarea furtului trebuie documentată corespunzător — proces-verbal de inventariere, sesizare/dosar penal la organele de urmărire penală — chiar dacă, pentru numerar, Codul fiscal nu impune explicit acest tip de probă așa cum o face pentru bunurile furate (unde cere "acte doveditoare emise de organele judiciare").
Ce se greșește în practică
- Se aplică mecanic regula de la bunuri/mijloace fixe (art. 25 alin. (4) lit. c) unui furt de numerar, prezentând-o ca temei explicit pentru bani, deși textul legal vorbește despre "bunuri de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile".
- Se deduce direct paguba de numerar fără să se verifice întâi dacă suma poate fi imputată gestionarului — pasul de imputare schimbă complet natura fiscală a operațiunii.
- Se omite documentarea corespunzătoare (proces-verbal de inventariere, plângere penală), ceea ce slăbește poziția firmei într-un eventual control.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu ține registrul de casă și verifică automat încadrarea în plafoanele legale de numerar (Legea 70/2015), dar nu are o funcție dedicată tratării fiscale a unui furt de numerar constatat la inventariere — imputarea, înregistrarea creanței față de gestionar sau tratamentul despăgubirii de asigurare rămân operațiuni introduse manual de contabil.