NIR pentru bunuri achiziționate de la furnizori din import
La achiziții din import, recepția mărfii se documentează frecvent prin Nota de recepție și constatare de diferențe (NIR), mai ales atunci când documentele vamale sosesc separat de marfă sau apar diferențe cantitative/valorice între ce s-a comandat și ce s-a primit efectiv.
Ce este NIR și când este obligatoriu
Potrivit Normelor specifice de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate ca anexă la OMFP nr. 2.634/2015, Nota de recepție și constatare de diferențe (cod 14-3-1A) servește ca document pentru recepția bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru încărcarea în gestiune și document justificativ de înregistrare în contabilitate.
NIR-ul este obligatoriu, printre altele, în următoarele situații — relevante mai ales pentru import:
- bunurile materiale sosesc neînsoțite de documente de livrare (frecvent la import, când factura sau invoice-ul ajunge separat de marfă);
- bunurile prezintă diferențe la recepție (cantitative sau calitative față de factura/invoice-ul furnizorului);
- bunurile fac parte din gestiuni diferite dar sunt cuprinse într-o singură factură/aviz.
Dacă niciuna dintre aceste situații nu se aplică (marfa sosește însoțită de factură, fără diferențe), recepția și înregistrarea în contabilitate se pot face direct pe baza documentului de livrare (factura, avizul de însoțire), fără NIR obligatoriu.
Sosirea mărfii în tranșe
Dacă bunurile din import sosesc eșalonat (tranșe de livrare), pentru fiecare tranșă se întocmește un formular NIR separat, anexat apoi la factură sau la avizul de însoțire a mărfii corespunzător.
Ce trebuie să conțină NIR-ul la diferențe de recepție
Când se constată diferențe la recepție (situație tipică la import: diferențe de curs valutar aplicat, taxe vamale suplimentare descoperite ulterior, diferențe cantitative din transport), entitatea trebuie să stabilească prin proceduri proprii informațiile de completat: cantitatea și valoarea constatate în plus/minus, persoanele care au efectuat recepția și alte mențiuni relevante.
Costul de intrare al bunurilor din import
Valoarea la care marfa din import intră în gestiune (și, implicit, valoarea înscrisă în NIR) se determină ca cost de achiziție, definit de OMFP nr. 1.802/2014 (pct. 8, definiția nr. 6): „costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective."
Practic, în costul de intrare al mărfii din import se cumulează:
| Element | Se include în cost? |
|---|---|
| Preț de cumpărare (factura externă) | Da |
| Taxe vamale nerecuperabile | Da |
| TVA la import (dacă e deductibilă) | Nu (se recuperează) |
| Transport și manipulare până la depozit | Da |
| Comisioane, taxe notariale, autorizații atribuibile direct | Da |
Baza de impozitare a TVA la import este valoarea în vamă, la care se adaugă taxele și comisioanele datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importului, cu excepția TVA care urmează a fi percepută (art. 289 alin. (1) din Codul fiscal).
De reținut
- Păstrați documentul vamal (declarația vamală de import) alături de NIR — organul fiscal verifică frecvent concordanța dintre valoarea în vamă, taxele plătite și valoarea înregistrată în gestiune.
- Dacă recepția fizică precede sosirea facturii externe, NIR-ul provizoriu (la valoare estimată) trebuie regularizat ulterior, când sosesc factura și declarația vamală definitivă.