Cine păstrează bunurile sechestrate de ANAF: custodele, obligațiile și remunerația lui
Bunurile mobile sechestrate pot fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare ori de executorul fiscal. Pot fi și ridicate și depozitate. Cel care primește bunurile în custodie semnează procesul-verbal de sechestru. Dacă acesta nu este nici debitorul, nici creditorul, organul de executare îi stabilește o remunerație, după activitatea depusă.
Pentru o firmă, varianta obișnuită e să rămână ea însăși custode. Poate folosi spațiul și uneori bunul, dar răspunde de păstrarea lui: bunul trebuie să fie la locul indicat, nesubstituit și nedegradat, la fiecare verificare.
Temeiul legal
„Bunurile mobile sechestrate pot fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare silită ori de executorul fiscal, după caz, ori pot fi ridicate și depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii și când se constată că există pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 240 alin. (1) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt) „Cel care primește bunurile în custodie semnează procesul-verbal de sechestru." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 240 alin. (3) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt) „în cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare silită îi stabilește acestuia o remunerație ținând seama de activitatea depusă." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 240 alin. (4) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru sau dacă au fost substituite ori degradate, executorul fiscal încheie proces-verbal de constatare." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 239 alin. (5) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Regulile, punct cu punct:
- Cine poate fi custode. Debitorul, creditorul sau altă persoană desemnată. Alegerea o face organul de executare sau executorul fiscal, nu firma.
- Sigiliul. Când bunurile rămân la debitor sau la altă persoană și există pericol de substituire ori degradare, executorul poate sigila bunurile (art. 240 alin. (1)).
- Bunurile de valoare se ridică obligatoriu. Sumele de bani în lei sau valută, titlurile de valoare, metalele și pietrele prețioase, obiectele de artă și colecțiile de valoare se ridică și se depun în 48 de ore la unități specializate (alin. (2)). Banii în lei și metalele sau pietrele prețioase pot fi depuse și la Trezoreria Statului.
- Ce semnează custodele. Procesul-verbal de sechestru, cu mențiunea primirii bunurilor în păstrare (art. 240 alin. (3), art. 239 alin. (2)). Numele și adresa lui și locul de depozitare apar în procesul-verbal (art. 239 alin. (1) lit. j)).
- Verificarea. Înainte de valorificare, organul de executare verifică dacă bunurile sunt la locul indicat și dacă nu au fost substituite sau degradate (art. 239 alin. (3)). Altfel se încheie proces-verbal de constatare (alin. (5)), iar executorul caută alte bunuri (alin. (4)).
- Răspunderea. Bunurile sunt indisponibilizate, iar nerespectarea interdicției atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă (art. 238 alin. (9)). Dacă executorul constată fapte care pot fi infracțiuni, sesizează organele judiciare (art. 239 alin. (9)).
- Remunerația. Se cuvine doar custodelui care nu e debitor sau creditor. Cuantumul îl stabilește organul de executare, după activitatea depusă (art. 240 alin. (4)). Cheltuielile ocazionate de executare sunt în sarcina debitorului, dacă au la bază documente (art. 256 alin. (1) și (5)).
ANAF sechestrează în iunie 2026 stocul de 400 de saci de ciment al SC Exemplu SRL și un stivuitor. Stocul rămâne în custodia firmei, în depozitul ei, iar administratorul semnează procesul-verbal cu mențiunea primirii în păstrare. Stivuitorul e dat în custodia unei firme de depozitare, care primește o remunerație stabilită de organul de executare: 50 lei pe zi. După 30 de zile, remunerația ajunge la 1.500 lei și intră în cheltuielile de executare, în sarcina debitorului. La verificare, în depozit sunt doar 360 de saci. Executorul încheie proces-verbal de constatare, iar lipsa de 40 de saci atrage răspunderea firmei.
Ce se greșește în practică
- Firma custode vinde sau folosește în producție bunurile sechestrate, ca pe stocul obișnuit. Indisponibilizarea interzice orice act de dispoziție.
- Bunurile se mută din locul indicat în procesul-verbal fără aprobare, iar la verificare se încheie proces-verbal de constatare.
- Se cere remunerație pentru firma debitoare, deși legea o prevede doar pentru custodele care nu e debitor sau creditor.
- Stocul sechestrat nu se separă fizic și scriptic de restul stocului.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu ține evidența bunurilor aflate în custodie și nu urmărește verificările executorului. În modulul de stocuri, contabilul vede cantitățile și valorile pe articol, așa că poate compara stocul sechestrat cu cel din procesul-verbal. Aplicația permite transferul fizic al stocului între locații, util dacă firma ține stocul sechestrat într-o locație separată. Separarea și păstrarea fizică a bunurilor rămân în grija custodelui.