Confuzia între provizion și rezervă: greșeală frecventă
Provizionul și rezerva par apropiate: ambele „pun deoparte” o sumă. Contabil însă sunt opuse. Provizionul este o datorie și se constituie pe seama cheltuielilor, înainte de determinarea profitului. Rezerva este capital propriu și se constituie din profit, după ce acesta a fost determinat. Dacă le confunzi, greșești simultan contul de profit și pierdere și structura bilanțului.
Ce este provizionul
OMFP nr. 1802/2014, pct. 373: „Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.”
Potrivit pct. 374 alin. (1), provizionul se recunoaște numai dacă sunt îndeplinite cumulativ trei condiții:
- entitatea are o obligație curentă generată de un eveniment anterior;
- este probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru onorarea obligației;
- se poate face o estimare credibilă a valorii.
Provizioanele sunt destinate să acopere datorii a căror natură e clar definită, dar incerte ca valoare sau dată (pct. 369 alin. (1)). Nu se recunosc provizioane pentru pierderi viitoare din exploatare (pct. 372 alin. (1)) și nu se folosesc pentru ajustarea valorii activelor (pct. 371). Se înregistrează în grupa 151 „Provizioane”, pe seama cheltuielilor (de exemplu, 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”).
Ce este rezerva
Rezervele fac parte din capitalurile proprii, alături de capital, prime de capital, rezultat reportat și rezultatul exercițiului (OMFP nr. 1802/2014, pct. 408). Potrivit pct. 419:
- rezervele legale se constituie anual din profit, în cotele și limitele prevăzute de lege (alin. (2));
- rezervele statutare se constituie din profitul net, conform actului constitutiv (alin. (4));
- alte rezerve pot fi constituite facultativ din profitul net, prin hotărârea asociaților (alin. (5)).
Pentru rezerva legală, Legea nr. 31/1990, art. 183 alin. (1), prevede preluarea anuală a cel puțin 5% din profit, până când fondul atinge cel puțin o cincime din capitalul social. Regula se aplică și SRL-urilor, potrivit art. 201 alin. (2). Înregistrarea se face prin articolul contabil 129 „Repartizarea profitului” = 106 „Rezerve” (OMFP nr. 1802/2014, pct. 421 alin. (2)).
Diferențele esențiale
| Provizion | Rezervă | |
|---|---|---|
| Natură | datorie | capital propriu |
| Sursă | cheltuială | profit |
| Moment | înainte de rezultat | după rezultat |
| Cont | 151 | 106 |
| Condiție | obligație curentă, ieșire probabilă de resurse | hotărâre legală, statutară sau a asociaților |
Exemplu de confuzie
O firmă are un litigiu cu un fost client, care cere despăgubiri de 40.000 lei, iar avocatul estimează că pierderea procesului e probabilă. Contabilul „constituie o rezervă pentru litigii” din profitul anului.
Consecințele:
- cheltuiala nu apare în contul de profit și pierdere, deci profitul contabil e supraevaluat cu 40.000 lei;
- datoria probabilă nu apare în bilanț, iar capitalurile proprii par mai mari;
- „rezerva” nu are niciun temei: nu e legală, nu e statutară și nu corespunde unei obligații de capital.
Tratamentul corect este un provizion pentru litigii: 6812 = 1511 „Provizioane pentru litigii”, cu 40.000 lei.
Situația inversă apare mai rar, dar e la fel de greșită: rezerva legală înregistrată ca provizion (6812 = 151). Aceasta scade artificial profitul și prezintă drept datorie o sumă care aparține asociaților.
Și fiscal?
Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, iar tratamentul lor fiscal este cel prevăzut de legislația fiscală (OMFP nr. 1802/2014, pct. 388 alin. (3)). Deductibilitatea provizioanelor și a rezervei legale e reglementată separat de Codul fiscal art. 26. Nu orice provizion contabil e deductibil, iar o rezervă nu devine deductibilă prin simpla constituire.
De reținut
- Provizionul = datorie incertă, recunoscută pe cheltuieli (pct. 373–374).
- Rezerva = capital propriu, constituit din profit (pct. 419).
- Riscurile probabile (litigii, garanții) se acoperă prin provizioane, nu prin rezerve.
- Provizioanele se revizuiesc la fiecare bilanț și se reiau la venituri când ieșirea de resurse nu mai e probabilă (pct. 388 alin. (1)).