DAC7: ce activități făcute prin platforme online sunt raportate la ANAF?
Platformele online raportează la ANAF patru tipuri de activități, făcute în schimbul unei contraprestații: închirierea de bunuri imobile, inclusiv spații de parcare, serviciile personale, vânzarea de bunuri și închirierea oricărui mijloc de transport. Ce nu intră în aceste patru categorii nu e „Activitate Relevantă” și nu face obiectul raportării DAC7.
Pentru contabil, lista contează din două motive. Arată care clienți vor apărea în raportările platformelor, deci în datele pe care ANAF le are deja: proprietarul care închiriază prin aplicații de cazare, PFA-ul care prestează servicii prin platforme de freelancing, firma care vinde pe un marketplace. Și ajută să încadrezi corect o activitate când clientul întreabă dacă „platforma raportează și asta”.
Temeiul legal
„8. Activitate Relevantă înseamnă o activitate realizată în schimbul unei Contraprestații și constă în oricare dintre următoarele: a)închirierea de bunuri imobile, inclusiv rezidențiale și comerciale, precum și de orice alte bunuri imobile și spații de parcare; b)un Serviciu Personal; c)vânzarea de Bunuri; d)închirierea oricărui mijloc de transport. Termenul Activitate Relevantă nu include o activitate realizată de un Vânzător care acționează în calitate de angajat al Operatorului de platformă sau de o Entitate afiliată Operatorului de platformă." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), Anexa nr. 5, secț. I lit. A pct. 8 (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„11. Serviciu Personal înseamnă un serviciu care implică o muncă pe bază de intervale de timp sau sarcini, prestată de una sau mai multe persoane care acționează fie independent, fie în numele unei Entități, și realizată la cererea unui utilizator, fie online, fie în mod fizic, offline, după ce a fost facilitată prin intermediul unei Platforme." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), Anexa nr. 5, secț. I lit. A pct. 11 (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Cum se citesc cele patru categorii:
- Închirierea de imobile acoperă locuințe, spații comerciale, orice alt bun imobil și locuri de parcare. La închirieri, platforma raportează în plus adresa fiecărui bun listat și, dacă e disponibil, numărul de carte funciară.
- Serviciul personal e munca pe timp sau pe sarcini, cerută de un utilizator și facilitată de platformă. Nu contează dacă se prestează online sau fizic: design, traduceri, programare, transport de colete, reparații la domiciliu, curățenie.
- Vânzarea de bunuri privește numai bunurile corporale. Codul definește „Bunuri” ca „orice bun corporal” (Anexa nr. 5, secț. I lit. C pct. 9). Vânzarea de conținut digital nu intră aici. Poate intra la serviciu personal doar dacă presupune muncă prestată la cerere.
- Închirierea mijloacelor de transport cuprinde orice mijloc de transport: autoturisme, trotinete, biciclete, rulote, ambarcațiuni.
- Contraprestația e condiție. O activitate fără plată sau fără altă formă de compensație nu e Activitate Relevantă.
- Excepția angajaților. Activitatea făcută de un angajat al operatorului de platformă ori al unei entități afiliate nu se raportează.
Să intre activitatea în listă nu e suficient. Vânzătorul trebuie să fie „Vânzător Raportabil”, adică vânzător activ, rezident în România sau în alt stat membru ori care a oferit spre închiriere un imobil situat în UE, și să nu fie „Vânzător Exclus” (Anexa nr. 5, secț. I lit. B pct. 3 și 4).
Ion Popescu PFA face trei lucruri în 2026: - prestează servicii de traducere prin două platforme de freelancing, plătite pe proiect: serviciu personal, se raportează; - închiriază în regim hotelier o garsonieră prin două aplicații de cazare: închiriere de bun imobil, se raportează, inclusiv cu adresa garsonierei; - vinde fotografii digitale printr-un site de licențiere: nu e vânzare de bunuri, pentru că fotografiile nu sunt bunuri corporale. Pentru primele două, fiecare platformă îi transmite până la 31 ianuarie 2027 informațiile raportate pentru 2026.
Ce se greșește în practică
- Se presupune că DAC7 privește doar vânzările pe marketplace-uri. Închirierile de cazare și serviciile prestate prin aplicații sunt la fel de raportabile.
- Vânzarea de produse digitale e tratată ca „vânzare de bunuri”, deși legea vizează numai bunurile corporale.
- Se crede că activitatea făcută ca persoană fizică, fără PFA, scapă de raportare. Definiția vânzătorului include și persoanele fizice.
- Se confundă raportarea DAC7 cu impozitarea. Raportarea platformei nu stabilește venitul impozabil, dar îi dă ANAF date cu care poate compara declarațiile clientului.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu primește și nu depune raportări DAC7: obligația aparține operatorului de platformă. Aplicația ține însă evidența din care se verifică aceste date. La PFA, registrul de încasări și plăți pe lună poate prelua ciorne din extrasul bancar. La SRL, extrasul de cont se importă, se contabilizează și se potrivește pe facturile deschise. Încadrarea activității și compararea cu informațiile primite de la platformă rămân în sarcina contabilului.