Diferențe de curs la stocurile în valută
Stocurile cumpărate în valută nu au „diferențe de curs" propriu-zise. Sunt un element nemonetar, deci rămân înregistrate la valoarea în lei stabilită la data intrării, indiferent cum evoluează ulterior cursul BNR — spre deosebire de datoria față de furnizor, care e element monetar și chiar se reevaluează.
Temeiul legal
„315. - (1) Prin elemente monetare se înțelege disponibilitățile bănești și activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. [...] (3) Caracteristica esențială a unui element nemonetar este absența unui drept de a primi (sau a unei obligații de a furniza) un număr fix sau determinabil de unități monetare. Exemplele includ: sumele plătite în avans pentru bunuri și servicii; imobilizări necorporale; stocuri; imobilizări corporale; și provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ nemonetar." — OMFP 1802/2014, pct. 315 alin. (1) și (3) (sursă: anaf_surse/omfp_1802_2014_reglementari_consolidat.txt)
- Stocul intră în contabilitate la cursul BNR din data recepției/facturii (pct. 319) — un singur curs, fixat o singură dată, pentru toată durata de viață a stocului până la vânzare/consum.
- Nu există „reevaluare lunară a stocului" la cursul BNR, așa cum există pentru creanțe, datorii și disponibilități — pct. 325 vorbește explicit doar despre elemente monetare.
- Ce se reevaluează, dacă marfa nu e plătită integral, e datoria rămasă către furnizor (cont 401) — și aceea generează diferențe de curs (665/765), nu stocul.
- Dacă marfa a fost plătită în avans, avansul e la rândul lui un element nemonetar (exemplu explicit în textul de mai sus), deci nici avansul nu se reevaluează.
Ce se greșește în practică
- Se recalculează valoarea stocului la finalul lunii, la cursul BNR curent, generând o „diferență de curs" fictivă pe cont de stoc — operațiune fără bază legală.
- Se amestecă diferența de curs reală (de pe datoria față de furnizor) cu o presupusă diferență de curs pe stoc, dublând eronat cheltuiala sau venitul financiar.
- Se ignoră faptul că valoarea stocului rămâne fixă în lei chiar dacă factura furnizorului se decontează mult mai târziu, la un curs diferit.
Ce face iConta.eu
Motorul de diferențe de curs din iConta.eu (core/diferente_curs.py) respectă corect această regulă: funcția diferenta() acceptă exclusiv tip ∈ {creanta, disponibil, datorie}, iar un apel cu tipul „stoc" ridică o eroare de validare — aplicația nu generează și nu poate genera o notă de diferență de curs pe un cont de stoc. Ce calculează F041, dacă marfa din stoc a fost cumpărată pe credit comercial neplătit, este diferența de curs pe datoria față de furnizor (401), prin ecranele de decontare sau reevaluare valutară — nu pe stocul propriu-zis.