Factura storno: când se emite, cum se înregistrează și unde se declară
Corectarea unei facturi nu se face prin ștergere și nici prin refacerea documentului cu același număr. Se face printr-o factură nouă, cu semn negativ — factura de stornare.
Regula e la art. 330 din Codul fiscal, iar tratamentul diferă în funcție de cauza corecției.
Cele două situații
Factura nu a fost transmisă beneficiarului. Se anulează pur și simplu și se emite una nouă, corectă. Documentul anulat se păstrează în evidență, fără a fi înregistrat.
Factura a fost transmisă. Nu se mai poate anula. Se emite o factură de corectare — fie stornarea integrală și emiterea uneia noi, fie o factură doar pentru diferență.
Distincția e importantă și se ratează des: după transmitere, documentul a intrat în circuitul fiscal al ambelor părți.
Ce trebuie să conțină o factură storno
Aceleași elemente obligatorii ca orice factură, conform art. 319, plus:
- sumele cu semnul minus, când se stornează;
- referința la factura corectată — numărul și data;
- motivul corecției, formulat clar.
Fără referința la documentul inițial, factura de stornare devine un document izolat, greu de justificat la control și imposibil de reconciliat automat.
Când se emite
Erori de calcul sau de completare — preț greșit, cantitate greșită, cotă de TVA greșită, partener greșit.
Reduceri acordate ulterior — remize, risturnuri, discounturi comerciale convenite după livrare.
Returul de marfă — bunuri refuzate sau returnate de client.
Anularea totală sau parțială a operațiunii, înainte de livrare sau de prestare.
Ajustarea bazei de impozitare în situațiile de la art. 287, printre care falimentul beneficiarului.
Regimul TVA
Ajustarea bazei de impozitare și a taxei se face în perioada fiscală în care intervine evenimentul care o generează, nu în perioada facturii inițiale.
Deci o factură emisă în martie, stornată în august, produce efect în decontul lunii august.
Excepția: dacă factura inițială conținea o eroare care se corectează, iar corecția privește chiar perioada respectivă, se aplică regulile specifice de la art. 330.
Unde se declară
D300 — decontul de TVA, în perioada în care se emite factura de stornare, cu sumele negative în rândurile corespunzătoare tipului de operațiune.
D394 — declarația informativă. Facturile de stornare se raportează pe același partener, cu semnul minus, în perioada emiterii.
e-Factura — factura de stornare se transmite în sistem ca orice altă factură, în termenul de 5 zile lucrătoare de la emitere.
D406 (SAF-T) — apare în secțiunea de facturi emise, ca document distinct legat de cel corectat.
Coerența între ele contează: o stornare care apare în D300 dar nu în D394 produce neconcordanță la reconcilierea ANAF.
Înregistrarea în contabilitate
Stornarea se înregistrează prin aceleași conturi ca operațiunea inițială, cu sume în roșu sau cu semn negativ.
La o vânzare stornată integral: se reia articolul contabil de vânzare, în roșu — creanța, venitul și TVA colectată, fiecare cu semnul opus.
La stornarea parțială, doar diferența.
Metoda nu e înregistrarea inversă — adică nu se contează 4111 = 707 invers, ca și cum ar fi o achiziție. Aceasta ar denatura rulajele, chiar dacă soldurile ar ieși corecte.
Ce se întâmplă la beneficiar
Beneficiarul care primește o factură de stornare ajustează dreptul de deducere în perioada în care primește documentul.
Dacă a dedus TVA pe factura inițială și primește ulterior o stornare, TVA-ul dedus se corectează în decontul perioadei respective.
De aici o consecință practică: contabilul care primește o factură de stornare pe o perioadă închisă nu retrage declarația veche — corectează în perioada curentă.
Ce verifică ANAF
Referința la documentul inițial — dacă lipsește, stornarea nu se poate lega de nimic.
Motivul corecției — trebuie să fie plauzibil și documentat. Un retur de marfă cere aviz sau proces-verbal de recepție; o reducere comercială cere baza contractuală.
Simetria — ce a stornat furnizorul trebuie să apară și la beneficiar, în aceeași perioadă sau în cea imediat următoare.
Frecvența. Stornările masive la sfârșit de an, mai ales pe același partener, sunt un semnal de risc în analiza automată.
Temeiul legal
- Codul fiscal, art. 330 — corectarea documentelor;
- art. 287 — situațiile în care se ajustează baza de impozitare;
- art. 319 — elementele obligatorii ale facturii;
- art. 297 și următoarele — dreptul de deducere și ajustarea lui;
- OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile;
- OMFP nr. 1802/2014 — reglementările contabile.
De reținut
Regula practică: factura transmisă nu se anulează, se stornează.
Iar stornarea produce efecte în perioada în care se emite, nu în cea a facturii inițiale. De aceea nu se retrage nicio declarație veche — se corectează în perioada curentă, la ambele părți.