Garanții pentru rambursarea TVA 2026: cum funcționează
Termenul „garanție" se folosește adesea greșit în legătură cu rambursarea de TVA — mecanismul real nu cere, de regulă, o garanție bancară din partea contribuabilului. Ce contează e dacă rambursarea vine cu inspecție fiscală anticipată sau ulterioară, decisă pe bază de risc.
Regula de bază: rambursare, apoi inspecție ulterioară
„Taxa pe valoarea adâugatâ, denumitâ în continuare TVA, solicitatâ la rambursare prin deconturile cu sumâ negativâ de TVA cu opțiune de rambursare, depuse în cadrul termenului legal de depunere, se ramburseazâ de organul fiscal central, cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale." — Legea 207/2015 (Codul de procedură fiscală), art. 169 alin. (1) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Regula generală e simplă: banii se rambursează, iar controlul (inspecția fiscală) se face după, nu înainte. Nu e nevoie de nicio garanție depusă de contribuabil pentru ca acest mecanism să funcționeze.
Excepția: inspecția fiscală anticipată, pe bază de risc
„se considerâ câ persoanele impozabile prezintâ un risc de rambursare necuvenitâ a TVA dacâ se regâsesc în oricare dintre urmâtoarele situații: a) organele fiscale primesc documente oficiale de la alte instituții, care vizeazâ aspecte de naturâ fiscalâ și se constatâ câ au incidențâ în acordarea unei rambursâri necuvenite de TVA; b) în cadrul acțiunilor de control fiscal s-au constatat fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni cu implicații de naturâ fiscalâ; c) cu ocazia inspecției fiscale ulterioare au fost stabilite diferențe mai mari de 10% din suma rambursatâ, dar nu mai puțin de 50.000 lei pentru fiecare decont de TVA care a fâcut obiectul inspecției fiscale ulterioare; [...]" — Legea 207/2015 (Codul de procedură fiscală), art. 169 alin. (4) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Dacă firma se încadrează într-una din aceste situații de risc, mecanismul se inversează: inspecția fiscală are loc înainte de aprobarea rambursării, nu după. Asta prelungește semnificativ termenul până la primirea banilor, dar tot nu implică o „garanție" în sensul de scrisoare bancară sau depozit blocat — e o schimbare de ordine (control înainte vs. control după), nu o cauțiune.
Unde apare efectiv o garanție bancară în relația cu ANAF
Scrisoarea de garanție bancară există în Codul de procedură fiscală, dar în alt context — nu la rambursarea de TVA, ci la suspendarea executării silite pentru obligații fiscale contestate:
„în cazul contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creanțe fiscale, [...] executarea silită se suspendă sau nu începe pentru obligațiile fiscale contestate dacă debitorul depune la organul fiscal competent o scrisoare de garanție/poliță de asigurare de garanție la nivelul obligațiilor fiscale contestate și neachitate la data depunerii garanției." — Legea 207/2015 (Codul de procedură fiscală), art. 235 alin. (1) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Această scrisoare de garanție servește la suspendarea executării silite pe perioada unui litigiu fiscal — un mecanism complet separat de rambursarea soldului negativ de TVA.
Ce se greșește în practică
- Se așteaptă să se ceară o „garanție bancară" pentru a primi rambursarea de TVA — pentru majoritatea contribuabililor, mecanismul e rambursare-apoi-control, fără nicio garanție depusă.
- Se ignoră factorii de risc care declanșează inspecția anticipată (documente de la alte instituții, indicii de fapte penale, diferențe mari constatate anterior) — dacă unul dintre ei se aplică, termenul de așteptare crește semnificativ, fără ca firma să poată „scurta" procesul printr-o garanție.
- Se confundă scrisoarea de garanție de la art. 235 (suspendare executare silită pe contestații) cu procedura de rambursare TVA — sunt două mecanisme diferite din Codul de procedură fiscală, cu scopuri diferite.