Trebuie informat candidatul despre riscurile postului înainte de angajare?
Da. Legea 319/2006 obligă angajatorul să informeze fiecare persoană, anterior angajării, asupra riscurilor la care este expusă la locul de muncă și asupra măsurilor de prevenire și protecție necesare. Codul muncii cere același lucru pe partea de informare precontractuală: riscurile specifice postului sunt unul dintre elementele minime despre care e informată persoana selectată pentru angajare.
Informarea nu e o formalitate: candidatul trebuie să știe la ce se expune înainte să accepte postul, iar angajatorul trebuie să poată dovedi, la control, că a făcut informarea.
Temeiul legal
„h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum și asupra măsurilor de prevenire și de protecție necesare;" — Legea 319/2006, art. 13 lit. h) (sursă: anaf_surse/legea_319_2006_consolidat.txt)
„(4) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și b) , art. 13 lit. a) , d)-f) , h)-m) și o) , art. 20 , art. 29 alin. (1) lit. a) și ale art. 32 alin. (2) ." — Legea 319/2006, art. 39 alin. (4) (sursă: anaf_surse/legea_319_2006_consolidat.txt)
„(3) Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la cel puțin următoarele elemente:a) identitatea părților; [...] f) riscurile specifice postului;" — Legea 53/2003 (Codul muncii), art. 17 alin. (3) lit. f) (sursă: anaf_surse/legea_53_2003_codul_muncii.txt)
Ce înseamnă concret:
- Cine e informat: fiecare persoană care urmează să fie angajată, indiferent de post.
- Când: înainte de angajare, nu după prima zi de lucru.
- Ce se comunică:
- riscurile la care e expusă la locul de muncă (zgomot, substanțe chimice, lucru la înălțime, lucru la calculator etc.);
- măsurile de prevenire și protecție pe care le-a luat angajatorul și pe care trebuie să le respecte lucrătorul.
- Sursa informațiilor: evaluarea riscurilor (art. 12 alin. (1) lit. a)) și planul de prevenire și protecție (art. 13 lit. b)). Fără ele, angajatorul nu are ce comunica.
- Legătura cu Codul muncii: obligația de informare precontractuală se consideră îndeplinită la semnarea contractului individual de muncă (Legea 53/2003, art. 17 alin. (2)), dar Legea 319/2006 cere în plus informarea despre măsurile de prevenire și protecție.
- Informarea nu înlocuiește instruirea: instruirea în domeniul securității în muncă se face separat, după angajare.
SC Exemplu SRL (atelier de vopsitorie auto) selectează un candidat pentru postul de vopsitor în noiembrie 2026. Înainte de semnarea contractului: - îi prezintă riscurile: expunere la solvenți, vapori de vopsea, zgomot de la compresor; - îi prezintă măsurile: cabină de vopsire ventilată, mască cu filtru, mănuși, examen medical la angajare și periodic; - păstrează la dosar dovada informării, semnată de candidat. La un control ITM, lipsa dovezii informării poate atrage amendă de la 4.000 la 8.000 lei.
Ce se greșește în practică
- Informarea despre riscuri se face abia la instruirea introductiv-generală, după angajare.
- Se folosește un formular generic, identic pentru toate posturile, fără riscurile concrete ale postului.
- Nu se păstrează nicio dovadă scrisă a informării.
- Contractul individual de muncă nu menționează riscurile specifice postului, deși Codul muncii le include printre elementele minime de informare.
Ce face iConta.eu
iConta.eu gestionează datele salariaților, contractele (tip, normă), statul de plată și D112. Informarea candidatului despre riscurile postului și dovada acestei informări nu se gestionează în aplicație. Ele rămân în sarcina angajatorului, pe baza evaluării riscurilor și cu sprijinul serviciului de prevenire și protecție.