Obligația de raportare a tranzacțiilor semnificative
Nu e o declarație separată depusă la ANAF, ci o obligație de prezentare în notele explicative la situațiile financiare anuale: dacă entitatea a avut tranzacții cu părțile afiliate în perioada raportată, trebuie descrise natura relației, valoarea tranzacțiilor și soldurile scadente aferente.
Temeiul legal
„(1) Dacă o entitate a avut tranzacții cu părțile legate pe parcursul perioadelor acoperite de situațiile financiare, aceasta trebuie să prezinte natura relației cu părțile legate, precum și informațiile cu privire la respectivele tranzacții și soldurile scadente, inclusiv angajamentele, necesare pentru ca utilizatorii să înțeleagă efectul potențial al relației asupra situațiilor financiare. [...] Prezentarea informațiilor trebuie să includă cel puțin: a) valoarea tranzacțiilor; b) valoarea soldurilor scadente, inclusiv a angajamentelor, și: (i) termenii și condițiile acestora, inclusiv dacă sunt garantate, și natura contraprestației de decontat; și (ii) detalii privind garanțiile date sau primite; c) provizioanele privind creanțele îndoielnice aferente valorii soldurilor scadente; și d) cheltuiala recunoscută în timpul perioadei cu privire la creanțele nerecuperabile sau îndoielnice datorate de părțile legate." — OMFP nr. 1802/2014, Reglementări contabile, pct. 482 alin. (1) (sursă: anaf_surse/omfp_1802_2014_reglementari_consolidat.txt)
Câteva elemente de care depinde aplicarea corectă a obligației:
- Prezentarea vizează orice tranzacție cu o parte afiliată (legată) avută în perioada raportată — nu doar pe cele pe care contabilul le consideră „importante"; legea nu condiționează obligația de un prag de semnificație.
- Informațiile obligatorii sunt: natura relației cu partea legată, valoarea tranzacțiilor, valoarea soldurilor scadente (inclusiv angajamentele) cu termenii, condițiile și garanțiile aferente, plus eventualele provizioane pentru creanțe îndoielnice și cheltuielile cu creanțe nerecuperabile de la părțile legate (pct. 482 alin. (1) lit. a)-d)).
- Prezentările se fac separat pe categorii de părți legate — societate-mamă, entități cu control comun sau influență semnificativă, filiale, entități asociate, personal-cheie din conducere, alte părți legate (pct. 483) — iar elementele de natură similară pot fi agregate, cu excepția cazului în care prezentarea separată e necesară pentru înțelegerea efectelor asupra situațiilor financiare (pct. 485).
- Excepție distinctă și mai restrânsă: o entitate legată de un guvern care o controlează sau o influențează semnificativ (și, prin acesta, de alte entități controlate de același guvern) e scutită de la nivelul de detaliu de mai sus pentru acele tranzacții, dar trebuie totuși să prezinte numele guvernului și informații suficient de detaliate despre tranzacțiile semnificative individual sau colectiv cu acesta (pct. 486-488).
Ce se greșește în practică
- Se omit din notele explicative tranzacțiile cu asociați/administratori (împrumuturi, chirii, prestări de servicii reciproce), considerându-se „intern, nu contează".
- Se raportează doar valoarea totală a tranzacțiilor cu părțile afiliate, fără natura fiecăreia și fără soldurile scadente aferente, deși norma cere toate aceste elemente.
- Se presupune că doar tranzacțiile „semnificative" trebuie prezentate — regula generală de la pct. 482 nu are un prag de semnificație; pragul „semnificativ individual/colectiv" există doar în cazul particular al entităților scutite prin derogarea pentru părți legate cu un guvern (pct. 486-488), nu ca regulă generală.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu generează situațiile financiare anuale pe baza balanței și a registrelor contabile, dar nu are un modul dedicat de identificare automată a tranzacțiilor cu părți afiliate și nici de redactare a notelor explicative aferente. Evidențierea și descrierea tranzacțiilor semnificative cu părțile afiliate rămâne, în prezent, o analiză făcută manual de contabil.