Achiziția de la o unitate protejată care doar revinde produse: mai reduce obligația de la art. 78?
Ca regulă, nu. Contează cine a realizat produsul, nu doar cine îl facturează. Revânzarea e acceptată doar într-un cadru îngust, stabilit de Legea 448/2006 art. 78 alin. (4^2) și (4^3), acesta din urmă în forma în vigoare de la 20 octombrie 2025.
Regula de bază
Legea 448/2006 art. 78 alin. (3) lit. b) permite angajatorului care nu îndeplinește cota de 4% să plătească la buget minimum 50% din suma datorată și să folosească diferența pentru achiziția, pe bază de parteneriat, de produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.
Un produs pe care unitatea protejată îl cumpără de la un producător obișnuit și îl revinde nu e realizat prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate. O astfel de achiziție nu acoperă diferența de la lit. b).
Excepția: unitățile din organizațiile persoanelor cu handicap
Art. 78 alin. (4^2) prevede că fac excepție de la alin. (3) lit. b) unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și activități de vânzări și/sau intermedieri, cu două condiții:
- minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective;
- unitatea prezintă un raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea comercială.
Limita introdusă de alin. (4^3)
Art. 78 alin. (4^3) restrânge și această excepție: activitățile de vânzări și/sau intermedieri „se referă numai la produse și/sau servicii realizate parțial sau integral prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate și oferite de către o altă unitate protejată autorizată".
Așadar, chiar și unitatea din cadrul unei organizații a persoanelor cu handicap poate revinde, cu efect asupra art. 78, doar produse care provin de la o altă unitate protejată autorizată și care au fost realizate, măcar parțial, de persoane cu handicap angajate.
Tabel de decizie
| Furnizor | Ce vinde | Reduce obligația? |
|---|---|---|
| Unitate protejată autorizată | Produse proprii, realizate de angajații cu handicap | Da |
| Unitate protejată autorizată obișnuită | Produse cumpărate de la terți și revândute | Nu |
| Unitate protejată din cadrul unei organizații a persoanelor cu handicap | Produse realizate de persoane cu handicap, preluate de la altă unitate protejată autorizată | Da, cu condițiile de la alin. (4^2) |
| Unitate protejată din cadrul unei organizații a persoanelor cu handicap | Produse de la producători obișnuiți | Nu |
Exemplu
O firmă datorează 17.300 lei pe lună și alege să vireze 8.650 lei la buget. Pentru cei 8.650 lei rămași cumpără:
- 5.000 lei — mobilier de birou fabricat în atelierul unei unități protejate autorizate: se ia în calcul;
- 3.650 lei — tonere de imprimantă revândute de aceeași unitate, cumpărate de ea de la un distribuitor: nu se ia în calcul.
Achizițiile eligibile acoperă doar 5.000 lei din 8.650 lei, iar firma se expune sancțiunii de la art. 100 alin. (1) lit. c) — amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei — constatată de organele fiscale ANAF.
Ce ceri furnizorului
- Autorizația de unitate protejată.
- Declarația că produsele facturate sunt realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate.
- Dacă e unitate din cadrul unei organizații a persoanelor cu handicap și revinde: dovada că produsele provin de la o altă unitate protejată autorizată.
De reținut
- Produsele simplu revândute nu reduc, ca regulă, obligația de la art. 78 alin. (3) lit. b).
- Excepția de la alin. (4^2) privește doar unitățile protejate din cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, cu 75% din profit destinat integrării.
- Chiar și atunci, revânzarea e admisă doar pentru produse realizate de persoane cu handicap și oferite de o altă unitate protejată autorizată (alin. (4^3)).