Pro-rata TVA 2026: cine este obligat să o calculeze
Pro-rata nu se aplică oricărei firme plătitoare de TVA — doar celor care fac, simultan, atât operațiuni cu drept de deducere, cât și operațiuni fără drept de deducere, și doar pentru achizițiile pe care nu le pot aloca clar uneia dintre cele două categorii.
Cine e „persoană impozabilă cu regim mixt"
„Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operațiuni care dau drept de deducere, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt." — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 300 alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Exemplul tipic: o firmă care face atât vânzări taxabile, cât și operațiuni scutite fără drept de deducere (de exemplu unele servicii financiare, unele închirieri de imobile fără opțiune de taxare). Doar pentru astfel de firme se pune problema pro-ratei.
Regula de bază: alocarea directă, nu pro-rata
„Taxa aferentă achizițiilor destinate exclusiv realizării de operațiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiții destinate realizării de astfel de operațiuni, se deduce integral. [...] Taxa aferentă achizițiilor destinate exclusiv realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere, [...] nu se deduce." — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 300 alin. (3) și (4) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Pro-rata nu se aplică automat la toate achizițiile unei firme cu regim mixt — doar la cele pentru care nu se poate stabili clar destinația. Dacă o achiziție se poate aloca direct (de exemplu, materiale folosite exclusiv pentru activitatea taxabilă), TVA-ul se deduce integral sau deloc, fără pro-rata.
Când intervine efectiv pro-rata
„Taxa aferentă achizițiilor pentru care nu se cunoaște destinația, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere sau pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate [...] se deduce pe bază de pro rata." — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 300 alin. (5) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Pro-rata e deci soluția pentru achizițiile „mixte" prin natura lor (chirie sediu, utilități, servicii de contabilitate) — cele care deservesc deopotrivă activitatea taxabilă și cea fără drept de deducere, fără să poată fi separate.
Comunicarea pro-ratei provizorii — termen fix
„Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum și modul de determinare a acesteia." — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 300 alin. (9) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Pro-rata provizorie (de regulă, pro-rata definitivă a anului precedent) se aplică lunar/trimestrial pe parcursul anului, iar la final se calculează pro-rata definitivă și se ajustează diferența.
Ce se greșește în practică
- Se aplică pro-rata la toate achizițiile firmei, inclusiv la cele care se pot aloca clar unei singure categorii de operațiuni — legea cere alocare directă acolo unde e posibilă, pro-rata fiind excepția, nu regula.
- Se omite comunicarea pro-ratei provizorii către organul fiscal până la 25 ianuarie — termenul e fix, indiferent de momentul la care firma realizează prima achiziție mixtă din an.
- Se confundă „firmă cu operațiuni scutite ocazional" cu „persoană impozabilă cu regim mixt" — obligația de a calcula pro-rata ține de faptul că firma realizează, efectiv sau previzibil, ambele tipuri de operațiuni, nu de un eveniment izolat.