Suspendare activitate firmă 2026: cum se face
Suspendarea activității unei firme — corect numită, din punct de vedere legal, „inactivitate temporară" — este un mecanism reversibil, cu o durată maximă stabilită de lege, care presupune doi pași administrativi distincți: înscrierea mențiunii la registrul comerțului și declararea contribuabilului ca inactiv fiscal.
Temeiul legal
Legea nr. 31/1990 (Legea societăților), art. 237^2 alin. (1) lit. b) (inactivitatea temporară anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului, cu durată maximă de 3 ani); Legea nr. 207/2015 (Codul de procedură fiscală), art. 92 alin. (1) lit. d) (inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului ca temei al declarării inactivității fiscale).
Mecanismul are două componente, care se leagă una de cealaltă:
- Înscrierea la registrul comerțului a mențiunii de inactivitate temporară — art. 237^2 alin. (1) lit. b) din Legea 31/1990 stabilește explicit că activitatea poate fi întreruptă pentru o perioadă de inactivitate temporară, anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului, care nu poate depăși 3 ani de la data înscrierii.
- Declararea inactivității fiscale de către organul fiscal — art. 92 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală prevede că inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului este unul dintre temeiurile pentru care un contribuabil este declarat inactiv fiscal, cu toate consecințele care decurg din acest statut (inclusiv scutirea de depunere a declarațiilor, discutată separat).
Termenul de 3 ani este maxim, nu obligatoriu — activitatea poate fi reluată oricând înainte de expirarea lui. Dacă termenul expiră fără reluarea activității, situația se apropie de pragul dizolvării (vezi ghidul despre diferența dintre suspendare și lichidare).
Pentru anul 2026, regulile de mai sus se aplică ca atare — forma consolidată a Codului de procedură fiscală precizează că declararea în inactivitate a contribuabililor persoane juridice, potrivit criteriilor actualizate, se realizează începând cu 1 ianuarie 2026.
Ce se greșește în practică
- Se anunță doar registrul comerțului, fără a se verifica dacă organul fiscal a operat și el declararea inactivității — cele două evidențe (ONRC și ANAF) nu se actualizează instantaneu una pe cealaltă.
- Se pierde din vedere termenul maxim de 3 ani, iar firma ajunge aproape de pragul dizolvării fără o decizie conștientă de reluare sau lichidare.
- Se confundă suspendarea activității firmei cu suspendarea contractelor individuale de muncă ale angajaților — sunt două proceduri legal distincte, cu efecte și temeiuri diferite (vezi ghidul dedicat protecției angajaților).
- Se tratează greșit ca fiind identică procedura pentru SRL cu cea pentru PFA — regimul de autorizare/suspendare al PFA urmează alte reguli, care nu fac obiectul acestui ghid.
Ce face iConta.eu
iConta nu are un mecanism dedicat pentru inițierea sau gestionarea suspendării activității unei firme client — aplicația nu depune și nu urmărește automat mențiunea de inactivitate temporară la ONRC, nici declararea inactivității fiscale la ANAF. Singurul punct de atingere cu starea unei firme la ANAF este validarea CUI, o funcție strict informativă (de citire), folosită de regulă la verificarea unui partener de afaceri, care poate arăta dacă un CUI verificat este marcat ca inactiv — fără nicio acțiune de suspendare/reactivare inițiată din iConta.
De reținut: în iConta există și o funcție numită „suspendare cabinet", dar aceasta este complet diferită — e o măsură administrativă a furnizorului platformei asupra abonamentului unui cabinet de contabilitate la iConta (de regulă pentru neplată), nu o unealtă pentru suspendarea activității unei firme client la stat.