Vânzări la domiciliul clientului cu plata în numerar în 2026: ce documente se emit
Regula generală din OUG 28/1999, art. 1 alin. (1) este că operatorii economici care încasează în numerar sau cu cardul contravaloarea vânzărilor cu amănuntul și a serviciilor prestate direct populației folosesc aparate de marcat electronice fiscale. Pentru vânzările făcute la domiciliul clientului, documentul corect depinde de tipul activității.
Când nu e nevoie de casă de marcat
OUG 28/1999, art. 2, exceptează de la obligația de a folosi casa de marcat, printre altele:
- lit. h) comerțul cu amănuntul prin comis-voiajori, adică vânzarea directă, de la ușă la ușă, și prin corespondență, cu excepția livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine și de unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă;
- lit. i) serviciile de instalații, reparații și întreținere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
- lit. l) lucrările de construcții, reparații, amenajări și întreținere de locuințe.
Chitanța este obligatorie
Excepția de la casa de marcat nu înseamnă încasare fără document. Art. 2^1 prevede că, pentru activitățile de la art. 2 lit. f), h) și i)-l), dacă nu se folosesc aparate de marcat, este obligatorie emiterea de chitanțe pentru încasarea în numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul și a serviciilor efectuate către populație.
Practic, agentul sau tehnicianul poartă un chitanțier. La fiecare încasare emite o chitanță cu suma, data, numele clientului și obiectul plății. Chitanțierul și sumele încasate se predau apoi la casieria firmei.
Când e nevoie de bon fiscal
Livrările la domiciliu ale magazinelor și restaurantelor, pe bază de comandă, sunt scoase explicit din excepția de la lit. h). Curierul propriu al magazinului sau al restaurantului care încasează numerar trebuie să emită bon fiscal. Pentru bacșișul la livrările la domiciliu, art. 2^3 alin. (5) prevede o excepție: operatorul nu are obligația să-l evidențieze pe bonul fiscal.
Neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate este contravenție (OUG 28/1999, art. 10 lit. c)).
Plafonul de numerar
Oricare ar fi documentul, Legea nr. 70/2015, art. 4 alin. (1), limitează încasările în numerar de la persoane fizice la 10.000 lei pe zi de la o persoană. Alin. (2) interzice fragmentarea încasărilor pentru operațiunile de peste 10.000 lei. Alin. (3) exceptează vânzările cu plata în rate, pe bază de contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
Exemplu
O firmă de montaj centrale termice încasează la domiciliul clientului 7.500 lei pentru instalare. Nu e nevoie de casă de marcat (art. 2 lit. i)), dar tehnicianul emite chitanță. Suma se încadrează în plafonul de 10.000 lei.
Dacă lucrarea ar costa 14.000 lei, clientul ar putea plăti în numerar cel mult 10.000 lei. Restul se plătește prin transfer bancar sau cu cardul, deoarece fragmentarea în numerar e interzisă.
Pași practici pentru contabil
- Încadrați activitatea: vânzare prin comis-voiajori sau serviciu la domiciliu (chitanță), ori livrare la comandă a unui magazin sau restaurant (bon fiscal).
- Stabiliți procedura de predare zilnică a numerarului și a chitanțierelor la casierie.
- Verificați ca nicio încasare de la aceeași persoană să nu depășească 10.000 lei pe zi.
De reținut
- Vânzările prin comis-voiajori și serviciile efectuate la domiciliul clientului sunt exceptate de la casa de marcat (OUG 28/1999, art. 2 lit. h) și i)), dar cer chitanță (art. 2^1).
- Livrările la domiciliu ale magazinelor și restaurantelor, pe bază de comandă, cer bon fiscal.
- Plafonul de numerar este de 10.000 lei pe zi de la o persoană fizică (Legea nr. 70/2015, art. 4).