Poate ANAF cere explicații scrise administratorului?
Da. În timpul unei inspecții fiscale, Codul de procedură fiscală, art. 113 alin. (2) lit. g), dă organului de inspecție dreptul să ceară „explicații scrise de la reprezentantul legal al contribuabilului/plătitorului sau împuternicitul acestuia ori de la persoanele prevăzute la art. 124 alin. (1)". Explicațiile se cer „ori de câte ori acestea sunt necesare în timpul inspecției fiscale, pentru clarificarea și definitivarea constatărilor".
Administratorul, ca reprezentant legal, este primul vizat. El nu este însă singurul care poate răspunde.
Cine poate da explicațiile
Art. 124 alin. (1): la începerea inspecției, firma trebuie informată că poate numi persoane care să dea informații. Acestea pot fi contabilul, directorul economic sau responsabilul de gestiune. Dacă informațiile primite sunt insuficiente, inspectorii se pot adresa și altor persoane.
Practic, întrebările despre înregistrări contabile pot primi răspuns de la contabilul numit. Întrebările despre decizii de afaceri, cum ar fi motivul unei tranzacții, rămân de regulă în sarcina administratorului.
Obligație, nu opțiune
Art. 124 alin. (2) obligă firma să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale, să dea informații și să prezinte documentele și datele necesare. Tot art. 124 alin. (2) permite, de comun acord cu inspectorii, colaborarea prin mijloace electronice de comunicare la distanță.
Art. 124 alin. (3) garantează dreptul la asistență de specialitate sau juridică pe toată durata inspecției. Administratorul poate redacta explicațiile împreună cu contabilul, un consultant fiscal sau un avocat.
De ce contează ce scrie
Explicațiile scrise devin probe în dosarul inspecției. Art. 349 alin. (2) prevede că, la sesizarea organelor de urmărire penală, actul de control se trimite împreună cu documentele ridicate și cu „explicațiile scrise solicitate". Un răspuns vag sau contradictoriu poate avea efecte și în afara procedurii fiscale.
Explicațiile nu înlocuiesc documentele. Ele trebuie să trimită la documente concrete: contracte, facturi, procese-verbale de recepție, note contabile.
Diferența față de o simplă solicitare de informații
În afara inspecției, organul fiscal poate cere informații pe baza art. 58 alin. (1). Nefurnizarea lor este contravenție (art. 336 alin. (1) lit. r)). Amenda, potrivit art. 336 alin. (2) lit. e), este:
- de la 2.000 la 5.000 lei pentru persoanele juridice, altele decât contribuabilii mijlocii și mari;
- de la 4.000 la 10.000 lei pentru contribuabilii mijlocii și mari.
Pentru detalii, vedeți ghidul „Cum răspund la o solicitare de informații de la ANAF".
Exemplu
În inspecția pe TVA, inspectorul observă servicii de consultanță de 60.000 lei de la o firmă afiliată și cere administratorului să explice în scris necesitatea lor.
Un răspuns bun descrie proiectul pentru care s-a contractat consultanța, rezultatul obținut și legătura cu operațiunile taxabile. Anexează contractul, rapoartele de activitate și corespondența. Explică și cum s-a stabilit prețul.
Pași practici
- Cereți ca întrebările să fie formulate în scris și numerotate.
- Răspundeți punct cu punct, cu trimitere la documente anexate.
- Nu speculați: dacă un răspuns necesită verificări, spuneți când îl veți completa.
- Păstrați o copie a explicațiilor și dovada predării.
- Folosiți dreptul la asistență de specialitate (art. 124 alin. (3)).
De reținut
- Inspectorii pot cere explicații scrise reprezentantului legal sau persoanelor desemnate de firmă (Codul de procedură fiscală, art. 113 alin. (2) lit. g)).
- Firma e obligată să colaboreze (art. 124 alin. (2)).
- Explicațiile scrise pot ajunge la organele de urmărire penală (art. 349 alin. (2)), deci se redactează cu grijă și cu documente anexate.