Cum aplic TVA la serviciile prestate către un client din UE cu cod invalid
Regula de bază pentru serviciile B2B intracomunitare e că locul prestării e la sediul beneficiarului — operațiunea nu e impozabilă în România, iar taxa o calculează clientul, în statul lui, prin taxare inversă. Regula depinde însă de o singură condiție: clientul să aibă cod de TVA valid la data operațiunii.
Temeiul legal
„CF art. 278 alin. (2) — Locul prestării serviciilor B2B = locul beneficiarului (bază pentru neimpozabilitate în RO + declarare D390 cod S).” — sursă: cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt, L17303-17420, verificat în dosarul F050.
Codul sursă al motorului F050 descrie explicit efectul lipsei codului valid: „valideaza_prestare_ic(cod_tva_client, cod_valid_vies) — validează serviciul B2B intracomunitar (art. 278 alin. 2): client non-RO + cod valid VIES → neimpozabil în România, se declară D390 (S); fără cod valid → B2C, se facturează cu TVA românesc (art. 278 alin. 3).” Referința la alin. (3) vine din antetul modulului core/intracomunitar.py; textul integral al alineatului nu a fost extras verbatim în dosarul de cercetare F050, doar numărul articolului și efectul lui, așa cum reiese din cod.
Ce înseamnă practic
Fără cod valid, clientul e tratat, fiscal, ca un beneficiar fără calitate de persoană impozabilă înregistrată intracomunitar — regula B2B de neimpozabilitate în România nu se mai aplică. Consecința: facturezi cu TVA românesc, la cota aplicabilă serviciului, exact ca pentru un client intern. Operațiunea nu se mai declară în D390, pentru că nu mai e o prestare intracomunitară în sensul art. 278 alin. (2).
Ce se greșește în practică
Cea mai frecventă greșeală e verificarea codului o singură dată, la semnarea contractului, și nu la fiecare factură — un cod valid la începutul colaborării poate deveni invalid, iar ce contează e starea la data prestării, nu la primul contact. A doua: tratarea serviciului ca „automat neimpozabil în UE” doar pentru că beneficiarul e o firmă dintr-un alt stat membru, fără verificarea condiției de fond. A treia: continuarea facturării fără TVA după ce codul a devenit invalid, descoperită abia la o notificare de neconcordanță VIES sau la un control.
Ce face iConta.eu
La emiterea facturii pentru un client din UE, sistemul verifică automat codul de TVA în VIES. Motorul intern al operațiunilor intracomunitare validează explicit condiția serviciului B2B — cod valid al clientului — și, când lipsește, tratează operațiunea ca B2C: facturare cu TVA românesc, în loc de neimpozabilitate cu declarare D390. Nu se aplică scutire sau neimpozabilitate „din prezumție” — tratamentul urmează întotdeauna rezultatul verificării.