Casierie la o firmă de transport: încasări cash
Pentru o firmă de transport, prima întrebare nu este cum ține registrul de casă, ci pe ce document încasează banii de la călători. Regula din OUG 28/1999 este casa de marcat, dar art. 2 exceptează explicit câteva forme de transport. Plafoanele de numerar din Legea nr. 70/2015 se aplică însă tuturor.
Regula: casă de marcat pentru serviciile către populație
OUG 28/1999, art. 1 alin. (1), obligă operatorii care încasează cu numerar sau cu cardul contravaloarea serviciilor prestate direct către populație să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Transportul de persoane plătit de călători intră aici. Art. 12^1 dă Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier competență de control la operatorii de transport rutier. Pentru lipsa casei de marcat (art. 10 lit. e)), suspendarea activității se face prin reținerea plăcuțelor de înmatriculare ale autovehiculului cu care se efectuează cursa regulată.
Excepțiile de la casa de marcat
Art. 2 din OUG 28/1999 scoate de sub obligație încasările din: - lit. c) serviciul public de transport local de persoane prin curse regulate, autorizat în interiorul unei localității, pe bază de bilete sau abonamente tipărite, precum și metroul; - lit. m) transportul feroviar public de călători, intern și internațional, pe bază de bilete sau abonamente tipărite; - lit. r) transportul rutier internațional contra cost de persoane.
Transportul interurban sau județean prin curse regulate și transportul ocazional intern nu apar în enumerarea de la art. 2, deci OUG 28/1999 nu le exceptează de la casa de marcat. La taxi, legea scutește de registrul special pe perioada defectării aparatului (art. 1 alin. (8)).
Documentul care stă la baza înregistrării
Potrivit OMFP 2634/2015, anexa 2, când se folosesc case de marcat, venitul zilnic se înregistrează pe baza raportului fiscal de închidere zilnică. Pentru încasările fără casă de marcat, documentul justificativ este chitanța sau, la activitățile exceptate, biletul ori abonamentul tipărit.
Sumele predate de șoferi la casierie intră în registrul de casă, întocmit zilnic. Art. 4 alin. (12) lit. h) din OUG 28/1999 cere documente justificative și pentru sumele introduse în unitatea de vânzare sau scoase din ea, altele decât cele de pe bonuri.
Plafoanele de numerar
- de la persoane fizice: 10.000 lei pe zi de la o persoană (Legea nr. 70/2015, art. 4 alin. (1));
- de la firme și PFA, de exemplu pentru un transport închiriat: 5.000 lei pe zi de la o persoană (art. 3 alin. (1) lit. a));
- încasările fragmentate pentru a evita plafonul sunt interzise (art. 3 alin. (2) și art. 4 alin. (2)).
Plafoanele se aplică pe fiecare casierie, iar sucursalele cu casierie proprie aplică aceleași reguli (art. 7 și 8). Depășirea se sancționează cu 10% din suma peste plafon, dar cel puțin 100 lei (art. 12 alin. (1)).
Exemplu: o școală, persoană juridică, plătește cash 7.000 lei pentru o excursie. Firma poate încasa în numerar 5.000 lei, iar restul de 2.000 lei trebuie plătit prin bancă. Dacă primește toți banii cash, amenda este de 10% din 2.000 lei, adică 200 lei.
Pași practici
- Clasifică fiecare linie de activitate: excepție de la art. 2 sau obligație de casă de marcat.
- Stabilește o casierie și un registru de casă pentru fiecare punct care încasează.
- Predarea banilor de către șofer se face pe bază de document, zilnic.
- Pentru clienții persoane juridice, emite factură și încasează suma peste 5.000 lei doar prin bancă.
De reținut
- Regula este casa de marcat. Excepțiile sunt art. 2 lit. c), m) și r) din OUG 28/1999.
- Transportul interurban intern și cel ocazional nu sunt exceptate.
- Plafon cash: 10.000 lei pe zi de la o persoană fizică și 5.000 lei pe zi de la o firmă.
- Plafoanele se aplică pe fiecare casierie.