Concediul suplimentar de 3 zile pentru fertilizare in vitro: cum se acordă și cum se plătește în salarizare?
Concediul pentru fertilizare in vitro este un concediu de odihnă suplimentar, plătit, nu un concediu medical. Îl acordă și îl plătește angajatorul, iar în salarizare se calculează ca orice indemnizație de concediu de odihnă. Nu se depune certificat de concediu medical și nu se recuperează nimic din FNUASS.
Temeiul și condițiile
Dreptul a fost introdus în Codul muncii prin OUG 26/2019, art. IV. Textul în vigoare, Legea 53/2003, art. 147^1 alin. (1), prevede că salariatele care urmează o procedură de fertilizare „in vitro” beneficiază anual de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile, acordat astfel:
- 1 zi la data efectuării puncției ovariene (lit. a);
- 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului (lit. b).
Potrivit art. 147^1 alin. (2), cererea salariatei trebuie însoțită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist.
Dreptul este legat de datele procedurii medicale. Nu se programează liber, cum se întâmplă cu concediul de odihnă obișnuit. Art. 147^1 nu spune dacă cele trei zile sunt lucrătoare. Pentru concediul de odihnă de bază, art. 145 alin. (1) stabilește durata minimă în zile lucrătoare. Dacă embriotransferul cade într-o vineri, stabilește tratamentul zilelor nelucrătoare prin regulamentul intern sau prin contractul colectiv aplicabil și aplică-l consecvent.
Cum se plătește
Fiind concediu de odihnă, se aplică Legea 53/2003, art. 150:
- indemnizația nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent din contractul individual de muncă (alin. (1));
- se calculează ca media zilnică a acestor drepturi din ultimele 3 luni anterioare celei în care se efectuează concediul, înmulțită cu numărul de zile de concediu (alin. (2));
- se plătește cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu (alin. (3)). Legea nu prevede o derogare pentru acest concediu, deci cererea trebuie depusă cât mai devreme.
Fiscal, indemnizația este venit din salarii, potrivit Codul fiscal art. 76 alin. (1). Are același regim de impozit și contribuții ca salariul.
Exemplu
O salariată are salariu de bază de 6.000 lei și niciun spor permanent. Face puncția în aprilie. În ianuarie, februarie și martie a avut 22, 20 și 21 de zile lucrătoare.
- Drepturi în ultimele 3 luni: 3 × 6.000 = 18.000 lei
- Zile lucrătoare: 22 + 20 + 21 = 63
- Media zilnică: 18.000 ÷ 63 = 285,71 lei
- Pentru ziua puncției: 285,71 lei
- Pentru cele 2 zile de la embriotransfer: 2 × 285,71 = 571,42 lei
În statul de plată al lunii, cele 3 zile apar ca zile de concediu de odihnă plătit, nu ca zile lucrate și nici ca zile de concediu medical.
Pași practici pentru contabil
- Cere cererea salariatei și scrisoarea medicală a medicului specialist și păstrează-le la dosarul de personal.
- Înregistrează zilele separat de concediul de odihnă de bază, ca să poți urmări limita de 3 zile pe an.
- Calculează indemnizația după art. 150 alin. (2), cu media ultimelor 3 luni.
- Tratează suma ca venit salarial la impozit și contribuții.
- Nu scădea aceste zile din concediul de odihnă anual de bază, pentru că sunt suplimentare.
De reținut
- Legea 53/2003, art. 147^1: 3 zile pe an de concediu de odihnă suplimentar plătit, 1 zi la puncție și 2 zile de la embriotransfer.
- Cererea se însoțește de scrisoarea medicală a medicului specialist.
- Plata o face angajatorul, ca indemnizație de concediu de odihnă (art. 150), nu FNUASS.
- Indemnizația este venit din salarii (Codul fiscal art. 76 alin. (1)).