Cum se contabilizează marfa transferată între restaurant și terasa sezonieră?
Caracterul sezonier al terasei nu schimbă regula de document. Ce contează e un singur criteriu: dacă terasa e la altă adresă decât restaurantul (chiar dacă funcționează doar câteva luni pe an), e o gestiune dispersată teritorial.
Temeiul legal
„Avizul de însoțire a mărfii servește ca: [...] dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiași entități; [...] În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiași entități, dispersate teritorial, [...] Avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea «Fără factură», după caz."
— OMFP 2634/2015, Anexa 2, pct. 199 (Avizul de însoțire a mărfii, cod 14-3-6A)
„În cazul utilizării ca bon de transfer între două gestiuni aflate în incinta entității, bonul de predare, transfer, restituire se întocmește pe măsură ce se efectuează transferul. Transferul se efectuează numai între gestiuni din incinta aceleiași entități."
— OMFP 2634/2015, Anexa 2, pct. 189 (Bonul de predare, transfer, restituire, cod 14-3-3A)
Textele nu fac nicio referire la durata sau sezonalitatea unei gestiuni — criteriul e strict geografic: „în incinta entității" versus „dispersate teritorial". O terasă la altă adresă decât restaurantul (chiar la câțiva metri, dar cu drum public între ele, sau la o adresă diferită postal) e o gestiune dispersată teritorial pe durata funcționării ei, indiferent dacă e deschisă trei luni pe an sau tot anul. Documentul obligatoriu pentru transportul mărfii între cele două e, în consecință, Avizul de însoțire a mărfii (14-3-6A), cu mențiunea „Fără factură" — mișcarea fiind internă, nu o vânzare.
Doar dacă terasa e efectiv în aceeași incintă cu restaurantul (de exemplu o extensie de terasă în curtea aceleiași clădiri, fără traversarea unui drum public), transferul poate folosi Bonul de predare-transfer-restituire (14-3-3A).
Ce se greșește în practică
- Se presupune că, fiind „temporară", terasa sezonieră nu are nevoie de document formal de transfer — caracterul sezonier nu figurează în niciun caz ca excepție de la regula de document.
- Se folosește bonul de transfer intern (14-3-3A) pentru o terasă la altă adresă decât restaurantul, deși formularul e limitat explicit la gestiuni „din incinta aceleiași entități".
- Se deschide și se închide terasa sezonier fără să se marcheze clar în evidența internă începutul/sfârșitul activității ei ca punct de lucru distinct — util pentru a explica, la nevoie, perioada în care au existat mișcări de stoc pe acea locație.
Ce face iConta.eu
Din perspectiva funcției de transfer între gestiuni (F138), terasa sezonieră e o locație de stoc ca oricare alta: ieșire din restaurant, intrare pe terasă (sau invers), la costul mediu ponderat curent, fără notă contabilă. Aplicația nu are nicio noțiune de „locație sezonieră" — nu există, în evidența de locații, o dată de activare sau dezactivare a unui punct de lucru; locația e doar o etichetă text, activă cât timp apare în mișcările de stoc. Decizia privind documentul corect de circulație (14-3-3A dacă sunt în aceeași incintă, 14-3-6A dacă sunt la adrese diferite) rămâne de luat de dvs., iar iConta.eu nu generează formularul respectiv — doar înregistrarea internă de stoc.