Pot contesta o datorie prescrisă recuperată prin executare
Executarea silită nu poate continua la nesfârșit pentru aceeași creanță fiscală — legea îi pune un termen, iar împlinirea lui obligă organul fiscal să oprească măsurile de executare, nu doar să le "amâne".
Temeiul legal
„ART. 215 Începerea termenului de prescripție (1) Dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept. (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) se aplică și creanțelor provenind din amenzi contravenționale. [...] ART. 218 Efecte ale împlinirii termenului de prescripție (1) Dacă organul de executare silită constată împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor fiscale, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare și la scăderea acestora din evidența creanțelor fiscale. (2) Sumele achitate de debitor în contul unor creanțe fiscale, după împlinirea termenului de prescripție, nu se restituie." — Cod de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), art. 215 alin. (1)-(2) și art. 218 alin. (1)-(2) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Ce rezultă din aceste reguli pentru o datorie despre care se susține că e prescrisă:
- Termenul e 5 ani, calculat nu de la data nașterii creanței, ci de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul organului fiscal de a cere executarea silită — o precizare care schimbă efectiv calculul cu până la un an.
- Regula se aplică și amenzilor contravenționale recuperate prin executare silită, nu doar creanțelor fiscale propriu-zise.
- Termenul poate fi întrerupt (de exemplu printr-un act voluntar de plată, prin recunoașterea datoriei sau printr-un act de executare silită efectuat în cursul procedurii) sau suspendat (de exemplu în cazurile de suspendare a executării dispuse de instanță sau pe perioada valabilității unei eșalonări la plată) — deci verificarea "prescrierii" cere reconstituirea istoricului complet al dosarului de executare, nu doar numărarea a 5 ani calendaristici.
- Dacă termenul chiar s-a împlinit, organul de executare trebuie să înceteze măsurile de executare și să scadă creanța din evidență — nu e o opțiune, ci o obligație legală la constatarea împlinirii termenului.
- Important: sumele deja achitate de debitor pentru o creanță prescrisă, chiar după împlinirea termenului, nu se restituie — prescripția blochează recuperarea silită de aici înainte, dar nu dă dreptul la restituirea unor plăți deja făcute.
Ce se greșește în practică
- Se calculează termenul de 5 ani de la data exactă a nașterii creanței, ignorând regula specifică potrivit căreia termenul începe la 1 ianuarie a anului următor.
- Se presupune că prescripția operează automat, fără nicio verificare a eventualelor întreruperi sau suspendări (de exemplu o somație anterioară, un act de executare intermediar sau o eșalonare la plată), care pot fi decisive pentru concluzia finală.
- Se cere restituirea unor sume deja plătite pentru o datorie ulterior constatată ca prescrisă — legea exclude expres această posibilitate.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu urmărește termenele curente de declarare și plată a obligațiilor fiscale, dar nu are o funcție dedicată calculului prescripției dreptului de a cere executarea silită pentru o datorie istorică sau reconstituirii istoricului de întreruperi/suspendări al unui dosar de executare — o astfel de verificare rămâne un demers separat, cu analiza documentelor din dosarul de executare.