Declararea voluntară a erorilor înainte de control: beneficii
Momentul la care o eroare fiscală e corectată contează la fel de mult ca eroarea în sine. Codul de procedură fiscală tratează diferit corectarea făcută din proprie inițiativă, cea făcută în răspuns la o notificare de conformare și cea constatată direct de organul fiscal la control.
Temeiul legal
„Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare [...] Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declarațiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecție fiscală nu întreprinde nicio acțiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecției fiscale." — Legea 207/2015, art. 121^1 alin. (1)-(2) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„(4) în situația în care contribuabilul/plătitorul corectează declarațiile de impunere în condițiile art. 105 alin. (6), se redeschide rezerva verificării ulterioare [...]" — Legea 207/2015, art. 94 alin. (4) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Ce beneficii reale confirmă textele citate pentru corectarea din proprie inițiativă, înainte de orice notificare sau control:
- O corectare făcută înainte de a primi o notificare de conformare nu declanșează niciunul dintre pașii de la art. 121^1 — nu există termen de 30 de zile de respectat, pentru că firma acționează din proprie inițiativă, nu ca reacție la un risc deja semnalat de ANAF.
- Dacă notificarea a fost deja primită, corectarea în cele 30 de zile oprește temporar acțiunile de selectare pentru inspecție — dar, cum arată chiar art. 121^1 alin. (3), nu garantează evitarea definitivă a controlului, doar amânarea lui.
- Corectarea unei declarații de impunere, în condițiile art. 105 alin. (6), redeschide rezerva verificării ulterioare — practic, organul fiscal își păstrează dreptul de a reverifica ulterior acea perioadă, indiferent de momentul corectării.
- Textele disponibile nu cuantifică explicit o „reducere de sancțiune" pentru corectarea pur voluntară, dinaintea oricărui semnal de la ANAF — beneficiul concret, așa cum reiese din lege, e evitarea (sau amânarea) selectării pentru inspecție, nu o reducere procentuală explicită a unei eventuale penalități.
Ce se greșește în practică
- Se așteaptă o notificare de conformare înainte de a corecta o eroare deja identificată intern — dar corectarea din proprie inițiativă, înainte de orice notificare, e tratamentul cel mai sigur, pentru că elimină de la bază riscul care ar fi declanșat notificarea.
- Se presupune că orice corectare, indiferent de moment, anulează riscul de inspecție — legea spune explicit că nici corectarea în cele 30 de zile de la notificare nu împiedică selectarea pentru inspecție, doar o amână după expirarea termenului.
- Se ignoră efectul de „redeschidere a rezervei verificării ulterioare" al unei declarații rectificative — corectarea unei perioade poate readuce acea perioadă sub posibilitatea unui control ulterior, chiar dacă inițial trecuse de termenul obișnuit de verificare.
Ce face iConta.eu
iConta.eu permite depunerea declarațiilor fiscale cu bifă de rectificare, pentru corectarea unor declarații deja transmise — mecanismul poate fi folosit atât pentru o corectare din proprie inițiativă, cât și pentru una făcută ca răspuns la o notificare de conformare. Aplicația nu identifică automat riscurile fiscale din propriile date (cele pe care ANAF le-ar semnala printr-o notificare de conformare) și nu recomandă proactiv corectarea unei declarații înainte ca eroarea să fie deja cunoscută de contabil — decizia de a corecta voluntar rămâne, la acest moment, integral a contabilului.