Eșalonarea simplificată e accesibilă și firmelor în insolvență care nu au ajuns la faliment?
Da, dar nu pentru toate datoriile. Condițiile formei simplificate exclud firma aflată în procedura falimentului sau în dizolvare, nu firma aflată în insolvență în general. Totuși, legea scoate din eșalonare obligațiile fiscale admise la masa credală. Practic, o firmă în perioada de observație sau în reorganizare judiciară poate cere eșalonarea simplificată numai pentru datoriile fiscale care nu sunt înscrise la masa credală.
Diferența față de forma clasică e importantă. Acolo, debitorul în insolvență trebuie să iasă din procedură până la emiterea deciziei de eșalonare.
Temeiul legal
„b) să nu se afle în procedura falimentului; c) să nu se afle în dizolvare;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 209^1 alin. (8) lit. b)-c) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„e) obligațiile fiscale admise la masa credală, pentru debitorii pentru care s-a deschis procedura insolvenței;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 209^1 alin. (6) lit. e) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„c) să nu se afle în procedura insolvenței potrivit legii. Debitorul care se află în procedura insolvenței și dorește eșalonarea la plată poate solicita această înlesnire la plată cu condiția ca până la data emiterii deciziei de eșalonare la plată să iasă din procedura insolvenței;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 186 alin. (1) lit. c) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Cum se citesc împreună:
- Insolvența nu e, singură, motiv de respingere la forma simplificată. Art. 209^1 alin. (8) cere doar ca firma să nu fie în faliment și să nu fie în dizolvare.
- Masa credală rămâne în afara eșalonării. Creanțele fiscale admise la masa credală nu se eșalonează pe această cale (art. 209^1 alin. (6) lit. e)). Ele urmează regimul din procedura de insolvență.
- Pot fi eșalonate datoriile curente restante. Sunt cele apărute după deschiderea procedurii și neachitate, cu vechime de cel mult 12 luni (art. 209^1 alin. (1)), în plafonul de 5.000–400.000 lei pentru persoane juridice (art. 209^1 alin. (7) lit. c)).
- Restul condițiilor se aplică întocmai. Firma trebuie să fie înființată de cel puțin 12 luni (alin. (8) lit. f)). Nu trebuie să i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației insolvenței sau răspunderea solidară, cu excepția prevăzută la alin. (8) lit. e). Toate declarațiile trebuie depuse (alin. (9)).
- Accesoriile curg după legea insolvenței. Pentru debitorii aflați în perioada de observație sau în reorganizare judiciară se datorează obligații fiscale accesorii potrivit legii care reglementează această procedură (art. 209^7 alin. (6)).
- Trecerea la faliment sau intrarea în dizolvare pe parcurs duce la pierderea eșalonării. Menținerea valabilității cere ca debitorul să nu intre sub incidența art. 209^1 alin. (8) lit. b) și c) (art. 209^4 alin. (1) lit. k)).
- Forma clasică e mai strictă. Debitorul trebuie să iasă din insolvență până la emiterea deciziei (art. 186 alin. (1) lit. c)).
SC Exemplu SRL, înființată în 2018, e în reorganizare judiciară din 2025. La masa credală, ANAF are admise creanțe de 250.000 lei. După deschiderea procedurii, firma a acumulat restanțe de 42.000 lei la TVA, aferente unor perioade mai noi de 12 luni.
Cererea de eșalonare simplificată poate privi doar cei 42.000 lei. Suma intră în plafonul de 5.000–400.000 lei. Cei 250.000 lei de la masa credală nu se eșalonează pe această cale. Dacă firma intră ulterior în faliment, eșalonarea își pierde valabilitatea.
Ce se greșește în practică
- Firma în reorganizare renunță la eșalonare, crezând că orice insolvență o exclude. Excluderea expresă privește falimentul și dizolvarea.
- Se cer la eșalonare și creanțele de la masa credală, deși cererile pentru obligațiile excluse se soluționează prin decizie de respingere (art. 209^3 alin. (4) lit. a)).
- Se includ impozitul pe salarii și contribuțiile reținute la sursă, deși nu se eșalonează pe forma simplificată (art. 209^1 alin. (6) lit. i)).
- Se ignoră că trecerea la faliment pe durata eșalonării o face să se piardă.
- Se aplică regulile formei clasice și se așteaptă ieșirea din insolvență înainte de depunerea cererii, deși forma simplificată nu cere asta.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu analizează eligibilitatea pentru eșalonare și nu separă automat creanțele de la masa credală de datoriile curente. Aplicația ține evidența contabilă a firmei, inclusiv soldurile datorate bugetului din balanța de verificare. În cardul Termene apar declarațiile datorate în următoarele 60 de zile, pentru fiecare firmă din portofoliu. Separarea datoriilor pe cele două regimuri o face contabilul, împreună cu administratorul judiciar, pe baza tabelului de creanțe.