Fraudă prin email cu ordin de plată fals: ce fac
Un scenariu tot mai frecvent: cineva primește un email aparent de la un furnizor real, cu un ordin de plată sau un IBAN „schimbat", și plătește o factură reală într-un cont controlat de fraudatori. Trebuie spus clar de la început: acesta e, în esență, un caz de fraudă și fals în înscrisuri — o chestiune de drept penal, nu una reglementată de legislația fiscală sau contabilă. În sursele oficiale verificate pentru acest ghid nu există un act normativ fiscal care să trateze explicit frauda prin email cu ordin de plată falsificat; ce poate oferi legislația contabilă e doar un principiu general, aplicabil oricărei operațiuni economice.
Temeiul legal
„(1) Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. (2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz." — Legea 82/1991, art. 6 (sursă: anaf_surse/legea_82_1991_consolidat.txt)
Ce se poate desprinde, strict din unghi contabil, din acest principiu:
- O plată efectuată în baza unui ordin de plată falsificat (IBAN schimbat prin fraudă) nu stinge obligația reală față de furnizorul autentic — datoria către furnizor rămâne, în evidența contabilă, neplătită, până la clarificarea situației; suma plătită fraudulos e o pierdere distinctă, nu o achitare validă a facturii.
- Documentul care a stat la baza plății (emailul falsificat, ordinul de plată emis pe baza lui) nu reflectă o operațiune economică reală în sensul dorit — furnizorul nu a primit banii, deci înregistrarea contabilă corectă separă clar creanța furnizorului (rămasă deschisă) de paguba suferită prin fraudă.
- Răspunderea pentru verificarea documentelor înainte de plată revine, potrivit principiului general, persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat și înregistrat — ceea ce justifică, în practică, proceduri interne de confirmare telefonică a schimbărilor de cont bancar înainte de orice plată, dar aceasta e o măsură de control intern, nu o obligație explicit reglementată în sursele verificate.
Ce se greșește în practică
- Se închide factura furnizorului ca „plătită" în contabilitate, deși banii au ajuns la fraudatori — ceea ce ascunde faptul că datoria reală față de furnizor e încă deschisă.
- Se așteaptă rezolvarea penală (plângere la poliție, recuperarea banilor) înainte de a face orice înregistrare, lăsând contabilitatea nereflectând realitatea economică pentru perioade lungi.
- Se tratează frauda exclusiv ca problemă de IT/securitate și se omite anunțarea băncii proprii și a băncii beneficiarului fraudulos imediat — viteza contează în recuperarea sumelor, iar întârzierea de câteva ore poate face diferența.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu are, la data acestui ghid, funcții de prevenire sau detectare a fraudelor de tip „business email compromise" (verificare automată a schimbărilor de IBAN ale furnizorilor, alertare la discrepanțe) — aplicația înregistrează plățile așa cum sunt introduse de contabil, pe baza extraselor bancare sau a documentelor puse la dispoziție. Recomandarea practică, în afara aplicației: orice schimbare de cont bancar comunicată de un furnizor prin email se confirmă telefonic, la un număr cunoscut dinainte, nu la unul din semnătura emailului suspect, iar în caz de fraudă confirmată se anunță imediat banca proprie, banca beneficiarului și organele de urmărire penală.