Includerea cheltuielilor de achiziție în costul mărfurilor
Când primești o factură de marfă, prețul înscris nu e neapărat costul de intrare în gestiune. Reglementările contabile cer includerea cheltuielilor conexe achiziției și scăderea reducerilor comerciale — greșeala frecventă e să treci cheltuielile de transport sau alte costuri conexe direct pe cheltuieli de exploatare, în loc să le capitalizezi în costul stocului.
Definiția legală a costului de achiziție
Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, la secțiunea de definiții, prevăd:
"cost de achiziție înseamnă prețul datorat și eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale costului de achiziție."
Deci formula e: preț de cumpărare + cheltuieli conexe achiziției − reduceri comerciale = cost de achiziție.
Ce intră la "cheltuieli conexe"
Cheltuielile conexe achiziției includ, tipic: transportul mărfii până la sediul cumpărătorului (dacă nu e inclus în preț și e suportat separat), cheltuielile de manipulare/descărcare legate direct de achiziție, comisioanele de intermediere plătite pentru achiziția respectivă, taxele nerecuperabile (de exemplu, taxe vamale la import). Nu intră aici cheltuielile administrative generale ale firmei, care rămân cheltuieli de perioadă, indiferent de volumul achizițiilor.
Evaluarea la intrare
Potrivit pct. 75 alin. (1) lit. a) din reglementările OMFP nr. 1.802/2014, la data intrării în entitate, bunurile procurate cu titlu oneros se evaluează și se înregistrează în contabilitate la cost de achiziție.
Reducerile comerciale — se scad din cost, nu se trec pe venit
Pct. 76 alin. (1) din aceleași reglementări este explicit:
"Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor. Atunci când achiziția de produse și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziție al bunurilor."
Cu alte cuvinte, un discount comercial de pe factură nu se înregistrează separat ca venit — reduce direct valoarea de intrare a mărfii în gestiune. Dacă reducerea comercială acoperă în totalitate contravaloarea bunurilor achiziționate, bunurile se înregistrează la valoarea justă, pe seama contului 758 "Alte venituri din exploatare" (pct. 76 alin. (1^1)).
Exemplu practic
Cumperi marfă cu preț de 10.000 lei, transport suportat separat 500 lei, reducere comercială de 300 lei înscrisă pe factură:
Cost de achiziție = 10.000 + 500 − 300 = 10.200 lei
Această sumă, nu prețul brut de 10.000 lei, e valoarea la care marfa intră în gestiune și pe baza căreia se calculează ulterior costul mărfurilor vândute.
De reținut
- Costul de achiziție include prețul plus cheltuielile conexe, minus reducerile comerciale — definiția e la pct. 6 din reglementările OMFP nr. 1.802/2014.
- Reducerile comerciale de pe factură se scad din cost, nu se contabilizează separat ca venit (pct. 76).
- Cheltuielile administrative generale nu se capitalizează în cost, doar cele direct legate de achiziție.