Înființare sucursală: diferențe față de filială

Diferența de fond este personalitatea juridică. O filială este o firmă nouă, cu patrimoniu, contabilitate și obligații fiscale proprii. O sucursală rămâne parte din societatea care o înființează: aceeași persoană juridică, același impozit, aceleași situații financiare, dar cu o înregistrare distinctă la registrul comerțului.

Ce spune Legea nr. 31/1990

• Filiala (art. 42): „Filialele sunt societăți cu personalitate juridică", înființate într-una dintre formele de societate prevăzute de lege și cu regimul juridic al formei respective. Practic, se constituie ca orice SRL sau SA, cu act constitutiv, capital social, administratori și asociați. Societatea-mamă este asociatul filialei.
• Sucursala (art. 43 alin. (1)): „Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților", care se înregistrează, înainte de începerea activității, în registrul comerțului din județul în care vor funcționa. Dacă funcționează în același județ sau în aceeași localitate cu sediul, se înregistrează în același registru, dar distinct (alin. (2)).
• Celelalte sedii secundare (art. 43 alin. (3)), adică agențiile și punctele de lucru, sunt tot fără personalitate juridică, dar se mențin doar ca mențiuni în înmatricularea societății. Denumirea de „filială" nu poate fi folosită pentru un sediu secundar (alin. (4)).

Consecințe fiscale

Sucursala nu este un contribuabil separat pentru impozitul pe profit sau pentru impozitul micro: veniturile și cheltuielile ei intră în rezultatul societății. Codul de procedură fiscală, art. 85 alin. (1), obligă societatea să declare organului fiscal central înființarea sediilor secundare în termen de 30 de zile. Dacă sucursala plătește salarii, art. 81^1 reglementează înregistrarea fiscală a sediului secundar ca plătitor de salarii.

Filiala primește cod de înregistrare proprie și are propriul vector fiscal, propriile declarații și propriul bilanț. Relațiile cu societatea-mamă (facturi, împrumuturi, dividende) sunt tranzacții între persoane distincte, documentate ca atare.

Consecințe contabile

Sucursala unei societăți românești nu întocmește situații financiare separate: operațiunile ei se regăsesc în situațiile financiare ale societății, chiar dacă firma ține o evidență analitică pe sucursală. Pentru subunitățile deschise în România de societăți din Spațiul Economic European, Legea nr. 82/1991, art. 5 alin. (1), prevede contabilitate proprie, dar fără situații financiare anuale pentru propria activitate.

Exemplu

Un SRL din Cluj vrea să vândă în Iași:

• Varianta sucursală: înregistrare distinctă la registrul comerțului din Iași, declarare la ANAF în 30 de zile, aceeași contabilitate și același impozit. Pierderea din Iași se compensează direct cu profitul din Cluj.
• Varianta filială: SRL nou cu CUI propriu, contabilitate separată, impozit separat. În regim general, pierderea filialei rămâne în filială și nu reduce impozitul societății-mamă.

Pași practici pentru contabil

1. Stabiliți cu clientul dacă vrea o entitate separată (filială) sau doar o extindere a activității (sucursală sau punct de lucru).
2. Pentru sucursală, după înregistrarea la registrul comerțului, verificați declararea sediului secundar la ANAF în termen de 30 de zile.
3. Creați analitice sau centre de cost pe sucursală, fără a deschide o contabilitate separată.
4. Pentru filială, tratați-o ca pe un client nou: evidență, declarații și bilanț proprii.

De reținut

• Filiala are personalitate juridică, iar sucursala nu (Legea nr. 31/1990, art. 42–43).
• Sucursala se înregistrează distinct la registrul comerțului și se declară la ANAF în 30 de zile (Codul de procedură fiscală, art. 85).
• Rezultatul sucursalei intră în impozitul societății; filiala se impozitează separat.

Toate ghidurile · ← iConta.eu · Termeni și condiții