Cum se fac plăți către buget prin internet banking
Majoritatea obligațiilor fiscale se plătesc azi prin ordine de plată date online, direct din contul bancar al firmei. Întrebarea care contează practic nu e „cum se face" tehnic plata, ci ce dată numără legal drept dată a plății — mai ales când termenul-limită e aproape și transferul între bănci durează.
Temeiul legal
„(11) În cazul stingerii prin plată a obligațiilor fiscale, bugetare sau a altor sume colectate de instituții publice, în condițiile legii, momentul plății este: [...] d) în cazul plăților efectuate prin decontare bancară, inclusiv internet banking, home banking, mobile banking sau alte mijloace de plată la distanță puse la dispoziția debitorilor de instituțiile de credit, inclusiv tranzacțiile efectuate prin intermediul contului tranzitoriu, data la care băncile debitează contul persoanei care efectuează plata pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum această informație este transmisă prin mesajul electronic de plată de către instituția bancară inițiatoare, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, cu excepția situației prevăzute la art. 177." — Legea 207/2015 (Codul de procedură fiscală), art. 163 alin. (11) lit. d) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Câteva consecințe practice decurg direct din text:
- Pentru o plată dată prin internet banking, home banking sau mobile banking, data plății e data la care banca debitează contul plătitorului, nu data la care suma ajunge efectiv în contul Trezoreriei Statului. Practic, o plată dată în ultima zi a termenului, care debitează contul în acea zi, e la timp — chiar dacă decontarea interbancară se finalizează o zi sau două mai târziu.
- Regula are o excepție explicită, trimisă la art. 177: dacă banca nu decontează sumele către bugetul general consolidat în termen de 3 zile lucrătoare de la debitarea contului contribuabilului, acesta nu e exonerat de plată, dar nici nu datorează dobânzi/penalități pentru acest interval — abia după cele 3 zile încep să curgă accesorii, dacă suma tot nu a ajuns la buget.
- Dovada efectuării plății prin internet banking se face, potrivit alin. (11^1) lit. d), cu documentul de plată sau extrasul de cont pe suport hârtie, semnat olograf de debitor, cu toate informațiile aferente plății, plus datele de contact ale debitorului (adresă, e-mail, telefon).
- Legea distinge explicit între mai multe canale de plată — numerar, terminale de plată, mandat poștal, decontare bancară (inclusiv internet banking) și card bancar — fiecare cu propria regulă de stabilire a momentului plății; internet banking-ul intră strict la categoria „decontare bancară" de la lit. d).
Ce se greșește în practică
- Se crede că plata e „la timp" doar dacă suma apare deja în extrasul Trezoreriei Statului până la termenul-limită — de fapt contează data debitării contului plătitorului, nu data creditării bugetului.
- Se plătește în ultima zi a termenului, târziu seara, presupunând că data operațiunii bancare e cea din ziua respectivă — unele bănci procesează ordinele date după o anumită oră cu data zilei bancare următoare, ceea ce poate muta efectiv plata în afara termenului.
- Se aruncă dovada plății (extrasul de cont sau confirmarea de plată) imediat după ce suma pare să fi ajuns la buget — legea cere păstrarea acestor documente ca dovadă opozabilă, mai ales dacă apare o eroare de decontare din partea băncii.
Ce face iConta.eu
iConta.eu calculează termenele de plată ale obligațiilor fiscale (D112, D100, D101, TVA etc.) pe baza scadențelor legale, dar nu inițiază și nu confirmă efectiv plățile prin internet banking — transferul propriu-zis se face din aplicația băncii firmei, iar înregistrarea plății în contabilitate (pe baza extrasului bancar) rămâne un pas separat, realizat de contabil sau prin importul extrasului.