Salariul plătit după data stabilită în contract: ce obligații și ce riscuri are angajatorul
Data de plată a salariului nu este orientativă. Codul muncii o leagă de contract, de contractul colectiv sau de regulamentul intern. O întârziere de câteva zile poate atrage despăgubiri către salariat. O întârziere mai mare de o lună este contravenție, cu amendă pentru fiecare salariat neplătit.
Obligația de bază
Legea 53/2003 (Codul muncii), art. 166: - alin. (1): salariul se plătește în bani, cel puțin o dată pe lună, „la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz"; - alin. (2): plata se poate face prin virament în cont bancar; - alin. (4): „Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."
Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta (art. 167 alin. (1)). Plata se dovedește prin statele de plată semnate sau prin alte documente justificative, cum ar fi extrasul de cont (art. 168 alin. (1)).
Două niveluri de risc
1. Orice întârziere nejustificată: daune-interese. Salariatul poate cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit, de exemplu penalități plătite băncii pentru o rată restantă. Obligarea la plată se stabilește de instanță.
2. Peste o lună: contravenție. Legea 53/2003, art. 260 alin. (1) lit. s), sancționează încălcarea obligației de la art. 166 alin. (1) „cu mai mult de o lună, de la data de plată a salariului". Amenda este de 5.000-10.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul. Face excepție angajatorul aflat sub incidența Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Exemplu: contractul prevede plata salariului pe 10 ale lunii următoare. Salariul pe septembrie trebuia plătit pe 10 octombrie.
- Dacă se plătește pe 20 octombrie, nu se aplică amenda de la lit. s). Salariatul poate însă cere daune-interese dacă întârzierea a fost nejustificată și i-a produs un prejudiciu.
- Dacă salariul nu este plătit nici după 10 noiembrie, fapta este contravenție.
- Pentru o firmă cu 8 salariați neplătiți, amenda totală poate ajunge la 8 × 10.000 = 80.000 lei.
Partea fiscală nu așteaptă plata
Întârzierea salariului nu mută obligațiile declarative și de plată ale impozitului. Potrivit Codului fiscal art. 80 alin. (1), impozitul se calculează și se reține la data plății, dar se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Există excepțiile de la alin. (2), cu plată trimestrială.
Pentru regimul complet al contribuțiilor pe salariile restante, vezi ghidul dedicat impozitării salariilor restante.
Ce poate face contabilul
- Verifică data de plată din contract, din contractul colectiv sau din regulamentul intern și semnalează din timp riscul de întârziere.
- Dacă firma nu are lichidități, prioritizează plata salariilor înainte de împlinirea unei luni de la scadență.
- Documentează motivul întârzierii, pentru a putea susține, la nevoie, că a fost justificată.
- Păstrează dovezile plății: statele semnate sau extrasele de cont (art. 168).
- Depune D112 la termen, chiar dacă salariile nu au fost încă plătite. Declarația se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile (Codul fiscal art. 147 alin. (1)).
De reținut
- Salariul se plătește cel puțin lunar, la data stabilită (Legea 53/2003, art. 166 alin. (1)).
- Întârzierea nejustificată poate atrage daune-interese (art. 166 alin. (4)).
- Peste o lună de întârziere, amenda este de 5.000-10.000 lei pentru fiecare salariat (art. 260 alin. (1) lit. s)).
- Termenul fiscal de plată a impozitului nu se amână odată cu salariul.