Taxa pentru autorizarea racordurilor și branșamentelor: o plătește beneficiarul sau furnizorul?
Taxa o datorează furnizorul serviciului: compania de apă, de gaze, de energie electrică, operatorul de telefonie sau de televiziune prin cablu. Clientul care se racordează nu o datorează. Se plătește pentru fiecare instalație sau beneficiar, înainte de efectuarea lucrărilor.
Întrebarea apare mai ales la firmele care își racordează o hală, un magazin sau un sediu nou. Pentru contabil contează dacă taxa apare pe factura furnizorului: plătitorul legal al taxei față de primărie e furnizorul, iar dacă acesta o recuperează de la client, o face prin prețul serviciului de racordare.
Temeiul legal
„(1) În aplicarea art. 474 alin. (15) din Codul fiscal, taxa pentru eliberarea autorizațiilor privind lucrările de racorduri și branșamente la rețelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu se datorează de către furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalație/beneficiar, înainte de efectuarea lucrărilor." — HG 1/2016, Normele metodologice, titlul IX, pct. 145 alin. (1) (sursă: anaf_surse/hg_1_2016_norme_cod_fiscal.txt)
„Taxa pentru eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu se stabilește de consiliul local și este de până la 13 lei, inclusiv, pentru fiecare racord." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 474 alin. (15) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Pe scurt:
- cine plătește: furnizorul serviciului de utilități sau de comunicații, nu clientul racordat;
- pentru ce: fiecare instalație sau beneficiar, adică fiecare racord;
- când: înainte de efectuarea lucrărilor;
- cât: suma o stabilește consiliul local, în limita din art. 474 alin. (15) CF. Plafonul exprimat în lei se indexează anual prin hotărârea consiliului local (art. 491 CF), deci suma aplicată azi o găsești în hotărârea privind taxele locale, nu în textul de bază al codului.
Pentru firma care se racordează, efectul contează în două situații:
- dacă furnizorul facturează serviciul de racordare, factura intră la valoarea serviciului primit, cu TVA dacă furnizorul e plătitor. Taxa locală a furnizorului nu devine o taxă a clientului;
- dacă firma client plătește ea direct taxa la primărie, deși legea o pune în sarcina furnizorului, plata respectivă trebuie clarificată contractual. Altfel ai în contabilitate o sumă plătită pentru o obligație care nu e a firmei.
SC Exemplu SRL își racordează noul depozit la apă, canalizare și energie electrică: trei racorduri, la trei furnizori. Fiecare furnizor plătește taxa de autorizare la primărie pentru racordul lui, înainte de lucrări. SC Exemplu SRL primește de la fiecare furnizor factura pentru lucrarea de branșament și o înregistrează ca serviciu primit, eventual în costul investiției dacă branșamentul face parte din aceasta. Taxa de autorizare nu apare în evidența SC Exemplu SRL ca impozit local propriu.
Ce se greșește în practică
- Firma client plătește din proprie inițiativă taxa la primărie și o înregistrează ca impozit propriu, deși legea o pune în sarcina furnizorului.
- Se confundă autorizația pentru racord cu autorizația de construire a clădirii. Sunt autorizații și taxe distincte, cu plătitori diferiți.
- Se folosește plafonul din textul de bază al Codului fiscal ca sumă datorată, fără verificarea hotărârii consiliului local, care stabilește nivelul efectiv, indexat.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu calculează taxele locale. Factura furnizorului pentru lucrarea de racordare o înregistrezi ca factură primită: aplicația o contează ca achiziție, cu TVA deductibilă pe cota de pe factură, iar încadrarea în costul investiției sau pe cheltuieli o decide contabilul. Dacă factura vine prin e-Factura, poate fi importată din XML fără retastare.