Contabilitatea unei firme de catering: particularități
Actualizat la 13.10.2026
O firmă de catering pregătește preparate din rețete, exact ca un restaurant, dar de obicei pe bază de comenzi (evenimente, contracte), nu prin vânzare directă la masă. Contabil, mecanismul de bază — consum de ingrediente evaluat la costul mediu ponderat, descărcat din gestiune la momentul preparării — e același ca la orice altă activitate HoReCa.
Temeiul legal
„Costul de achiziție sau costul de producție al stocurilor din aceeași categorie și al tuturor elementelor fungibile se calculează prin aplicarea uneia din următoarele metode: a) metoda costului mediu ponderat — CMP." — OMFP nr. 1802/2014, pct. 96 alin. (1) lit. a)
„(2) Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: [...] n) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, precum și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202." — Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 291 alin. (2) lit. n) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
„Orice combinație de băuturi alcoolice și nealcoolice, indiferent de concentrația alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum și pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering." — HG 1/2016, Normele metodologice ale Codului fiscal, titlul VII, pct. 37 alin. (15) (sursă: HG nr. 1/2016 (Normele metodologice ale Codului fiscal))
Contabil, nu există un regim distinct pentru „firmă de catering" — activitatea se încadrează în regulile generale de evaluare a stocurilor (materii prime consumate la CMP) și de facturare a serviciilor/produselor livrate, ca orice altă activitate de producție/prestare de servicii. Particularitatea fiscală e cota de TVA:
- Cota de 11% se aplică pe serviciul de catering ca atare (prepararea și furnizarea mâncării), nu cota standard de 21% (art. 291 alin. (1)).
- Excepția vizează strict băuturile: cele alcoolice (inclusiv orice combinație de băuturi alcoolice și nealcoolice) și cele nealcoolice de la codul NC 2202 rămân la cota standard, chiar dacă sunt incluse în același meniu servit la eveniment.
- O factură de catering corect întocmită separă valoarea aferentă mâncării/serviciului (11%) de cea a băuturilor excluse (21%) — o singură cotă aplicată global pe toată factura riscă fie subimpozitarea băuturilor, fie supraimpozitarea mâncării.
Ce diferă, practic, față de un restaurant clasic
- Comenzi în avans, nu vânzare imediată — rețetele se descarcă la momentul pregătirii comenzii (evenimentul), nu la momentul plății finale, care poate fi ulterior sau chiar anticipat (avans).
- Cantități variabile pe eveniment — numărul de porții dintr-o rețetă poate fi mult mai mare decât la o comandă obișnuită de restaurant, dar mecanismul de calcul (cantitate/porție × porții) rămâne identic.
- Facturarea către client urmează regulile generale de facturare (eventual cu avans facturat separat de finalizarea comenzii), nu o regulă specifică de catering.
Ce se greșește în practică
- Se caută o funcționalitate sau un regim contabil „de catering" separat, în loc să se aplice mecanismul general de rețetar și gestiune — nu există o asemenea distincție în reglementări; singura diferență de regim e cota de TVA.
- Se aplică cota de 21% pe întreaga factură de catering, din prudență excesivă, pierzând avantajul legal al cotei de 11% pentru partea de mâncare/serviciu.
- Se aplică 11% și pe băuturile alcoolice sau pe cele de la codul NC 2202, ignorând excepția explicită de la art. 291 alin. (2) lit. n) — la un control, diferența de TVA se recuperează plus accesorii.
- Se descarcă gestiunea abia la încasarea facturii finale, deși consumul de ingrediente are loc la pregătirea comenzii — data descărcării ar trebui să corespundă cu momentul real al consumului, nu cu cel al încasării.
- Se ignoră avansurile încasate pentru evenimente viitoare, tratându-le direct ca venit, deși regulile generale de facturare a avansurilor se aplică la fel ca în orice altă activitate.
Ce face iConta.eu
iConta.eu tratează o firmă de catering cu același mecanism de rețetar folosit pentru orice preparat: ingrediente pe porție, descărcare de gestiune la costul mediu ponderat curent, notă contabilă ciornă generată automat. Aplicația nu are un flux distinct pentru comenzi în avans sau evenimente — numărul de porții și data descărcării se introduc manual, la momentul la care contabilul decide să înregistreze consumul comenzii respective, iar facturarea (inclusiv eventualele avansuri) se face separat, prin modulul general de facturare. Nici acolo nu există reguli automate de separare a cotelor pentru catering: cota de TVA (standard sau redusă) se alege pe fiecare linie de factură, iar separarea corectă (mâncare la 11%, băuturi excluse la 21%) rămâne decizia contabilului la emiterea facturii.