Contract de muncă lovit de nulitate: mai trebuie plătită munca deja prestată?
Da. Codul muncii spune expres că persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia. Nulitatea contractului de muncă nu desființează retroactiv ce s-a întâmplat: produce efecte numai pentru viitor. Munca deja făcută nu poate fi „întoarsă", deci se plătește.
Regula contează când angajatorul descoperă un viciu al contractului, de exemplu o condiție legală de angajare neîndeplinită. Tentația e să considere că „nu a existat contract" și să nu mai plătească ultima perioadă. Legea nu permite asta.
Temeiul legal
„Nerespectarea oricăreia dintre condițiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.(2) Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.(3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor impuse de lege." — Codul muncii (Legea 53/2003), art. 57 alin. (1)-(3) (sursă: anaf_surse/legea_53_2003_codul_muncii.txt)
„Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.(6) Constatarea nulității și stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părților.(7) Dacă părțile nu se înțeleg, nulitatea se pronunță de către instanța judecătorească." — Codul muncii (Legea 53/2003), art. 57 alin. (5)-(7) (sursă: anaf_surse/legea_53_2003_codul_muncii.txt)
Ce rezultă:
- Efecte doar pentru viitor. Constatarea nulității oprește contractul de la acea dată înainte. Perioada lucrată rămâne o perioadă de muncă prestată, care trebuie plătită.
- Remunerarea se raportează la modul în care și-a îndeplinit atribuțiile persoana. Formula legii („corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu") lasă loc de evaluare. În practică, punctul de plecare este salariul convenit în contract pentru munca efectiv prestată. O reducere ar trebui justificată prin felul în care a fost îndeplinită munca. Aici legea e interpretabilă, iar o reducere unilaterală e riscantă.
- Nulitatea poate fi acoperită. Dacă viciul se poate remedia, de exemplu obținerea ulterioară a certificatului medical, contractul se „salvează" prin îndeplinirea condiției (alin. (3)). Nu e obligatoriu ca orice viciu să ducă la încetare.
- Cine constată nulitatea. Părțile, prin acord, sau instanța, dacă nu se înțeleg (alin. (6)-(7)). Angajatorul nu poate declara singur, printr-o decizie unilaterală, că un contract „nu există".
- Când nulitatea e constatată, contractul încetează de drept, de la data constatării prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă (art. 56 alin. (1) lit. d)). Angajatorul constată încetarea prin decizie scrisă, în 5 zile lucrătoare (art. 56 alin. (2)), și o transmite în registrul salariaților.
- Nulitatea unei singure clauze nu afectează tot contractul. Clauza contrară legii se înlocuiește de drept cu prevederea legală aplicabilă (art. 57 alin. (4)).
SC Exemplu SRL angajează la 1 iulie 2026 un șofer, cu salariul de bază de 5.000 lei. Contractul a fost încheiat fără certificatul medical cerut de art. 27 alin. (1), iar la examenul făcut cu întârziere, la 20 august 2026, șoferul este declarat inapt pentru post. Condiția nu mai poate fi îndeplinită, deci nulitatea nu poate fi acoperită. Părțile constată nulitatea prin acord la 20 august. - Iulie 2026: salariul integral de 5.000 lei. - 1–20 august 2026: 14 zile lucrătoare din cele 21 ale lunii. Remunerarea este 5.000 × 14 / 21 = 3.333,33 lei, dacă munca a fost prestată normal. - De la 21 august, contractul nu mai produce efecte. Încetarea se transmite în registru. Firma nu poate refuza plata pentru iulie și august pe motiv că „contractul a fost nul de la început".
Ce se greșește în practică
- Angajatorul consideră nulitatea retroactivă și nu mai plătește perioada lucrată.
- Contractul e declarat nul printr-o decizie unilaterală, fără acordul salariatului și fără hotărâre judecătorească.
- Se ignoră posibilitatea de a acoperi nulitatea, iar contractul se încheie pentru un viciu care se putea remedia.
- După constatarea nulității, încetarea nu se transmite în registrul salariaților, iar salariatul rămâne „activ" în evidențe.
Ce face iConta.eu
În iConta.eu, contabilul introduce data încetării în fișa salariatului. Salariatul rămâne în statul de plată al lunii în care contractul încetează și iese din lunile următoare. Pentru luna încetării, aplicația calculează brutul pe zilele lucrătoare dintre începutul lunii (sau data angajării) și data încetării: salariul lunii împărțit la zilele lucrătoare ale lunii, înmulțit cu zilele lucrate. Istoricul și declarațiile deja depuse se păstrează, pentru că fișa nu se șterge. Constatarea nulității, prin acord sau în instanță, rămâne în sarcina părților.