Despăgubirile plătite unei firme străine pentru folosirea neautorizată a unei mărci sau opere sunt redevențe?
Da. Pentru impozitul pe veniturile nerezidenților contează pentru ce se plătește suma, nu cum se numește. Dacă firma română plătește unei firme străine o sumă pentru că a folosit fără drept marca, software-ul sau opera acesteia, suma este redevență, deși nu există contract de licență. Normele spun expres că nu contează dacă suma se datorează potrivit unui contract sau ca urmare a copierii ilegale ori a încălcării drepturilor altei persoane.
Consecința practică: pe suma plătită se reține impozit la sursă, ca la orice redevență plătită unui nerezident, și se declară.
Temeiul legal
„(1) Termenul redevență cuprinde orice sumă care trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, indiferent dacă suma trebuie plătită conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a încălcării drepturilor legale ale unei alte persoane." — HG 1/2016 (Normele metodologice ale Codului fiscal), Titlul VI, pct. 2 alin. (1) (sursă: anaf_surse/hg_1_2016_norme_cod_fiscal.txt)
„Se consideră redevență plățile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul de folosință al oricăruia dintre următoarele" — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 7 pct. 36 alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„orice brevet, invenție, inovație, licență, marcă de comerț sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan, schiță, formulă secretă sau procedeu de fabricație ori software;" — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 7 pct. 36 alin. (1) lit. c) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obținute din România, așa cum sunt enumerate la art. 223 alin. (1)" — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 224 alin. (4) lit. d) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Codul fiscal în vigoare vorbește despre „plățile de orice natură" pentru folosirea drepturilor enumerate: drepturi de autor, mărci, brevete, software, know-how și altele. Normele precizează că în această definiție intră și plățile care decurg dintr-o încălcare a drepturilor. Ce înseamnă concret:
- Ce se califică: suma care compensează folosirea efectivă a dreptului, de exemplu o despăgubire calculată după vânzările făcute sub marca folosită fără drept.
- Impozitul: cota generală este 16% din suma brută (art. 224 alin. (4) lit. d)). Impozitul se reține la plată și se plătește până la data de 25 a lunii următoare (art. 224 alin. (5)).
- Cotă redusă prin convenție: se aplică doar dacă beneficiarul prezintă certificatul de rezidență fiscală (art. 230 alin. (2)).
- Ce nu intră automat: sumele care nu plătesc folosirea dreptului, cum sunt cheltuielile de judecată rambursate sau penalitățile contractuale fără legătură cu folosirea. Acestea se analizează separat, după natura lor.
SC Exemplu SRL a vândut produse sub o marcă înregistrată de o firmă din afara UE, fără licență. Printr-o tranzacție, plătește 50.000 lei „despăgubiri" calculate ca procent din vânzări. Suma e redevență. Fără certificat de rezidență fiscală, SC Exemplu SRL reține 16% × 50.000 = 8.000 lei, virează 42.000 lei firmei străine și declară impozitul reținut.
Ce se greșește în practică
- Suma e înregistrată ca „despăgubire" sau „daune" și nu se reține niciun impozit, pe motiv că nu există contract de licență.
- Se aplică cota din convenție fără certificatul de rezidență fiscală al beneficiarului.
- Toată suma din tranzacție e tratată ca redevență, deși o parte acoperă cheltuieli de judecată sau alte elemente fără legătură cu folosirea dreptului.
- Impozitul nereținut e suportat ulterior de firmă ca și cheltuială deductibilă. Codul fiscal declară nedeductibile cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele nerezidenților (art. 25 alin. (4) lit. a)).
Ce face iConta.eu
iConta.eu generează declarația informativă D207 privind impozitul reținut la sursă pentru nerezidenți. Pentru fiecare beneficiar introduci tipul de venit din nomenclator, statul de rezidență, baza și impozitul reținut, iar aplicația calculează totalurile și suma de control. Înregistrarea plății se face prin note contabile. Declarația lunară de plată a impozitului reținut pentru nerezidenți nu este generată de iConta.eu. Încadrarea sumei ca redevență rămâne decizia contabilului.