Poate executorul fiscal să cerceteze contabilitatea firmei ca să găsească clienții datori?
Da. Codul de procedură fiscală îi dă executorului fiscal dreptul expres să analizeze evidența contabilă a firmei debitoare, ca să identifice terții care îi datorează sume sau îi păstrează bunuri. Odată găsiți, acești clienți pot primi adrese de poprire. De la data primirii adresei, ei plătesc direct la buget, nu firmei.
Pentru contabil, asta înseamnă că soldurile de clienți din balanță și fișele de partener devin, în executare, o hartă pentru organul fiscal. Ele trebuie să fie corecte, pentru că pe baza lor se trimit popririle.
Temeiul legal
„să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum și să analizeze evidența contabilă a debitorului în scopul identificării terților care datorează sau dețin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 223 alin. (3) lit. a) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt) „să solicite și să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 223 alin. (3) lit. c) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 236 alin. (1) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Ce poate face executorul și ce urmează:
- Analizează evidența contabilă. Scopul declarat de lege e identificarea terților datori sau a celor care păstrează bunuri ale firmei (art. 223 alin. (3) lit. a)). Practic: soldurile clienților, avansurile date furnizorilor, bunurile aflate la terți.
- Cere orice document util. Executorul poate solicita și cerceta orice document sau element material care dovedește ce bunuri are firma (lit. c)): contracte, facturi, extrase, registre.
- Poate sigila. Executorul poate aplica sigilii pe bunuri, încheind proces-verbal (lit. d)).
- Firma trebuie să răspundă în scris. În vederea executării, organul fiscal poate cere informații despre avere și venituri. Debitorul este obligat să le dea în scris, pe propria răspundere (art. 228).
- Clienții găsiți primesc poprire. Se poprește orice sumă datorată acum sau în viitor din raporturi juridice existente (art. 236 alin. (1)). Poprirea se consideră înființată din momentul în care clientul primește adresa (art. 236 alin. (8)). Clientul plătește la buget în 3 zile lucrătoare de la înființare sau de la data la care creanța devine exigibilă (art. 236 alin. (9) lit. a)).
- Clientul care neagă riscă. Dacă un client declară că nu datorează nimic, dar organul fiscal are indicii contrare, instanța poate menține poprirea. Hotărârea devine titlu executoriu împotriva clientului (art. 237).
- Plata făcută firmei după poprire e nulă. Încălcarea obligațiilor terțului poprit atrage nulitatea plății (art. 236 alin. (16)).
SC Exemplu SRL are o datorie executată silit de 40.000 lei. Executorul fiscal analizează balanța și fișele de clienți. Găsește trei solduri: clientul A, 25.000 lei, cu factura scadentă; clientul B, 12.000 lei, cu scadența peste 20 de zile; clientul C, 9.000 lei, dar încasat deja în extras și neînregistrat. Executorul trimite adrese de poprire tuturor celor trei clienți. A plătește la buget 25.000 lei în 3 zile lucrătoare. B plătește 12.000 lei în 3 zile lucrătoare de la scadență. Clientul C răspunde în 5 zile că nu mai datorează nimic. Soldul greșit din contabilitate a generat o poprire inutilă și o corespondență suplimentară.
Ce se greșește în practică
- Se crede că executorul are acces doar la bunuri fizice. Legea îi dă acces expres la evidența contabilă.
- Clienții încasați rămân cu sold în contabilitate, iar organul fiscal trimite popriri unor terți care nu mai datorează nimic.
- Clientul poprit continuă să plătească firmei. Plata e nulă și poate fi cerută a doua oară.
- Cererea scrisă de informații despre avere rămâne fără răspuns. Obligația de la art. 228 e expresă.
- Firma încearcă să ascundă documente sau bunuri. Refuzul de a preda bunurile spre sechestru ori de a le pune la dispoziție pentru identificare e contravenție (art. 336 alin. (1) lit. m)).
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu comunică cu executorul fiscal și nu gestionează popririle. Aplicația ține însă evidența pe care executorul o va cere: balanța de verificare, partenerii cu soldurile lor și scadențarul facturilor emise neîncasate, cu fișa fiecărui client. Reconcilierea bancară potrivește încasările din extras cu facturile deschise, astfel încât soldurile de clienți să fie la zi înainte de orice control. Ce sume se popresc și la cine decide organul de executare, nu aplicația.