Încasările din străinătate intră în plafonul PFA la normă?
Un PFA la normă de venit care prestează servicii și pentru clienți din afara României se întreabă adesea dacă încasările din străinătate „contează" separat. Regula generală a impozitului pe venit pentru rezidenți nu face nicio distincție pe sursă geografică.
Temeiul legal
„Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri: a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 59 alin. (1) lit. a) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„Contribuabilii, pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligația determinării venitului net anual în sistem real." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 69 alin. (9) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce rezultă din combinarea celor două texte:
- Pentru o persoană fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, impozitul pe venit se aplică veniturilor din orice sursă, indiferent dacă provin din România sau din afara ei — principiul e cel al venitului mondial, nu al venitului „doar din România".
- Art. 69 alin. (9), care stabilește plafonul de 25.000 euro pentru trecerea obligatorie la sistem real, vorbește de „venit brut anual", fără să excludă explicit veniturile încasate de la clienți sau beneficiari din străinătate — nu există în text o derogare care să le scoată din calcul.
- Concluzia practică, derivată din aceste texte, e că încasările din străinătate se cuprind, în principiu, în venitul brut anual relevant pentru plafon — dar o situație concretă cu elemente de extraneitate (de exemplu, convenții de evitare a dublei impuneri) merită confirmată punctual, nu tratată mecanic.
Ce se greșește în practică
- Se exclud din calculul plafonului sumele încasate direct în valută de la clienți din afara României, considerându-le „venit extern" separat de activitatea de PFA — legea nu prevede o astfel de excludere.
- Se ignoră cursul de schimb corect (cel mediu anual comunicat de BNR, conform art. 69 alin. (9)) pentru convertirea sumelor încasate în valută, folosind în schimb cursul de la data fiecărei încasări.
- Se presupune că existența unei convenții de evitare a dublei impuneri elimină automat obligația de a include venitul respectiv în calculul plafonului românesc — convențiile pot influența unde se plătește impozitul, nu neapărat ce intră în baza de calcul a plafonului intern.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu calculează automat dacă un PFA rezident e supus principiului venitului mondial și nu însumează automat încasările din străinătate în verificarea plafonului de 25.000 euro — aceste verificări rămân manuale.
Aplicația oferă Registrul de evidență fiscală pentru persoane fizice, unde veniturile se înregistrează pe sursă, indiferent de proveniența geografică a clientului — date pe care contabilul le poate folosi pentru calculul manual al plafonului anual.