Licitațiile ANAF: cu cât scade prețul de pornire la a doua și a treia licitație?
La prima licitație, prețul de pornire este prețul de evaluare. La a doua licitație scade cu 25%, iar la a treia și la cele următoare scade cu 50% față de evaluare. Dacă bunul nu se vinde nici la a treia licitație, se organizează o nouă licitație. Acolo bunul se poate vinde și sub prețul de pornire, dar nu sub 25% din prețul de evaluare.
Pentru debitor, aceste trepte arată cât de repede se erodează valoarea bunului dacă nu stinge datoria sau nu găsește singur un cumpărător. Pentru un cumpărător, arată când merită să intre în licitație.
Temeiul legal
„Prețul de pornire a licitației este prețul de evaluare pentru prima licitație, diminuat cu 25% pentru a doua licitație și cu 50% pentru următoarele licitații." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 250 alin. (11) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„În situația în care nici la a treia licitație nu se vinde bunul, se organizează o nouă licitație. În acest caz bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit, chiar dacă acesta este inferior prețului de pornire a licitației, dar nu mai mic decât 25% din prețul de evaluare al acestuia." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 250 alin. (14) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„Prin excepție de la prevederile alin. (14), în cazul în care se valorifică bunuri imobile, iar la licitație se prezintă un singur ofertant, vânzarea se face doar în condițiile în care se oferă cel [...] puțin prețul de pornire a licitației." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 250 alin. (14^1) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Ce mai trebuie știut:
- Termene între licitații. Dacă prima licitație eșuează, a doua se fixează în cel mult 30 de zile. La fel și a treia, după eșecul celei de-a doua (art. 251 alin. (6) și (7)).
- Publicitate nouă la fiecare termen. Pentru fiecare licitație se reface publicitatea vânzării (art. 251 alin. (9)), cu cel puțin 10 zile înainte (art. 250 alin. (1)).
- Ofertele scrise pot ridica pragul. Licitația începe de la cea mai mare ofertă scrisă, dacă aceasta depășește prețul de pornire (art. 250 alin. (12)).
- Adjudecarea: se face la cel mai mare preț, dar nu sub prețul de pornire. Un singur ofertant poate fi declarat adjudecatar dacă oferă cel puțin prețul de pornire (art. 250 alin. (13)).
- Creditorii la a treia licitație. Creditorii urmăritori sau intervenienți nu pot adjudeca sub 50% din prețul de evaluare (art. 251 alin. (8)).
- Imobilele nevândute. Dacă procedura se reia fără reevaluare, prețul de pornire nu poate fi sub 50% din evaluare. Vânzarea se poate face până la 25% din evaluare, cu excepția ofertantului unic (art. 255 alin. (2)).
- Licitațiile electronice au regula lor. La licitația prin mijloace electronice, procentul de diminuare se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F. (art. 250^1 alin. (8)), nu prin treptele de mai sus.
ANAF scoate la licitație un utilaj sechestrat de la SC Exemplu SRL, evaluat la 200.000 lei.
- Prima licitație: preț de pornire 200.000 lei.
- A doua licitație: 200.000 − 25% = 150.000 lei.
- A treia licitație: 200.000 − 50% = 100.000 lei.
- Nouă licitație, după eșecul celei de-a treia: prețul de pornire rămâne 100.000 lei, dar bunul se poate vinde la cea mai mare ofertă, nu sub 25% × 200.000 = 50.000 lei.
Dacă bunul ar fi fost un imobil și la ultima licitație s-ar fi prezentat un singur ofertant, vânzarea s-ar fi făcut doar la cel puțin 100.000 lei.
Ce se greșește în practică
- Diminuarea se calculează în cascadă: 25% din prețul celei de-a doua licitații pentru a treia. Legea raportează ambele procente la prețul de evaluare, deci a treia pornește de la 50% din evaluare.
- Se ignoră ofertele scrise depuse înainte de licitație, care pot muta în sus prețul de start.
- Se presupune că și imobilele se vând la ofertant unic sub prețul de pornire. Pentru imobile, alin. (14^1) interzice asta.
- Se aplică treptele de 25% și 50% licitațiilor electronice, unde procentul vine din ordinul președintelui A.N.A.F.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu urmărește licitațiile organizate de ANAF și nu preia automat din SPV anunțurile de vânzare sau procesele-verbale. Contabilul le urmărește direct. După vânzare, la debitor, registrul de mijloace fixe din aplicație dă valoarea rămasă a activului la data ieșirii. Diferența față de prețul obținut se înregistrează prin notă contabilă, care se validează în registrul jurnal.