Livrare de laptopuri împărțită în mai multe facturi sub 22.500 lei: ce riscă furnizorul și clientul la taxarea inversă?
Riscul este ca ANAF să nu ia în considerare împărțirea și să trateze livrarea ca pe o singură operațiune peste prag. Codul fiscal art. 331 alin. (7) leagă pragul de factură: taxarea inversă se aplică doar dacă valoarea bunurilor livrate, exclusiv TVA, „înscrise într-o factură” este de cel puțin 22.500 lei. Totuși, art. 11 alin. (1) permite organului fiscal să nu ia în considerare o tranzacție fără scop economic sau să reîncadreze forma ei după conținutul economic. Dacă se ajunge la reîncadrare, răspund ambele părți.
Ce spune textul
- Taxarea inversă se aplică pentru console de jocuri, tablete PC și laptopuri (art. 331 alin. (2) lit. k)), precum și pentru telefoane mobile și circuite integrate (lit. i) și j)).
- Condiția obligatorie este ca furnizorul și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 (alin. (1)).
- Pragul se aplică pe factură (alin. (7)). Dacă pe aceeași factură sunt și alte bunuri, contează doar valoarea bunurilor de la lit. i)-k) (HG 1/2016, titlul VII, pct. 109 alin. (19)).
De unde vine riscul
Mai multe livrări către același client, făcute în aceeași lună, pot fi cuprinse într-o factură centralizatoare (Codul fiscal art. 319 alin. (17)). Chiar exemplul din norme, pct. 109 alin. (19), folosește o factură centralizatoare lunară. Dacă o comandă unică este emisă intenționat pe mai multe facturi mici, exact pentru a rămâne sub prag, organul fiscal poate invoca art. 11 alin. (1). Decizia de impunere trebuie însă motivată în fapt, cu elementele privind scopul și conținutul tranzacției și cu mijloacele de probă.
Ce riscă fiecare
Furnizorul. Codul fiscal art. 331 alin. (4) spune că „de aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii, cât și beneficiarii”. Furnizorul a colectat TVA pe facturi care, după reîncadrare, trebuiau emise cu mențiunea „taxare inversă”. Facturile vor trebui corectate.
Clientul. Normele sunt dure: dacă furnizorul emite factură cu TVA pentru operațiuni de la art. 331 alin. (2), fără mențiunea „taxare inversă”, iar beneficiarul deduce taxa, beneficiarul „își pierde dreptul de deducere” pentru achiziția respectivă (HG 1/2016, titlul VII, pct. 109 alin. (4)).
Exemplu
O firmă comandă 20 de laptopuri a câte 1.800 lei, adică 36.000 lei fără TVA, cu o singură comandă și o singură livrare. Furnizorul emite două facturi a câte 18.000 lei, cu TVA la cota standard de 21% (Codul fiscal art. 291 alin. (1)), adică 3.780 lei pe fiecare, iar clientul deduce 7.560 lei.
Dacă ANAF reîncadrează operațiunea ca livrare unică de 36.000 lei: - trebuia aplicată taxarea inversă, cu 4426 = 4427 la client, adică 7.560 lei colectată și deductibilă; - clientul riscă să piardă deducerea celor 7.560 lei plătiți furnizorului; - furnizorul trebuie să corecteze facturile.
Dacă laptopurile au fost comandate și livrate efectiv separat, în momente diferite și din motive comerciale reale, facturile distincte sub prag rămân în regim normal.
Pași practici
- Pentru comenzi mari de laptopuri, telefoane sau tablete, verifică dacă e vorba de o singură livrare sau de livrări distincte.
- La o livrare unică de peste 22.500 lei, cere factură cu mențiunea „taxare inversă”.
- Nu deduce TVA de pe facturi care ar fi trebuit emise în taxare inversă. Cere întâi corectarea lor.
- Păstrează dovada caracterului separat al livrărilor: comenzi, avize, date de livrare.
De reținut
- Pragul de 22.500 lei se verifică pe factură (Codul fiscal art. 331 alin. (7)), dar ANAF poate reîncadra o fracționare fără scop economic (art. 11 alin. (1)).
- Ambele părți răspund de aplicarea taxării inverse (art. 331 alin. (4)).
- Clientul care deduce TVA de pe o factură emisă greșit cu TVA își pierde dreptul de deducere (HG 1/2016, titlul VII, pct. 109 alin. (4)).