Când este obligatoriu cenzorul la o asociație și când trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil?
Pragul decisiv este numărul de asociați. Până la 15 asociați, cenzorul e opțional. Peste 15, un cenzor este obligatoriu. Peste 100 de membri, controlul financiar intern trece la o comisie de cenzori, iar abia aici legea cere ca cel puțin un cenzor să fie contabil autorizat sau expert contabil (OG 26/2000, art. 27 alin. (1)-(2) și art. 27^1 alin. (1)-(3)).
Cele trei trepte
1. Până la 15 asociați: cenzor opțional. Statutul poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori (art. 27 alin. (1)). Dacă nu îl prevede, controlul nu dispare: fiecare asociat care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control (art. 27 alin. (3)).
2. Peste 15 asociați: un cenzor obligatoriu. Numirea unui cenzor devine obligatorie, iar acesta poate fi o persoană din afara asociației (art. 27 alin. (2)). Pentru acest cenzor unic, OG 26/2000 nu impune o calificare profesională anume.
3. Peste 100 de membri: comisie de cenzori. Pentru asociațiile cu mai mult de 100 de membri înscriși până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de o comisie de cenzori (art. 27^1 alin. (1)). Regulile comisiei: - are un număr impar de membri (art. 27^1 alin. (2)); - membrii consiliului director nu pot fi cenzori (art. 27^1 alin. (2)); - „cel puțin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii” (art. 27^1 alin. (3)); - regulile de organizare și funcționare se aprobă de adunarea generală (art. 27^1 alin. (4)).
Ce face cenzorul
Potrivit art. 27^2, cenzorul sau comisia de cenzori: - verifică, cel puțin o dată pe an, modul în care este administrat patrimoniul asociației; - întocmește rapoarte și le prezintă adunării generale; - poate participa la ședințele consiliului director, fără drept de vot; - îndeplinește alte atribuții din statut sau stabilite de adunarea generală.
Alegerea și revocarea cenzorului ori a membrilor comisiei țin de adunarea generală (art. 21 alin. (2) lit. d)).
La fundații
Cenzorul sau comisia de cenzori este organ al fundației (art. 28 lit. b)), ales și revocat de consiliul director (art. 29 alin. (2) lit. c)). Comisia de cenzori are și aici un număr impar de membri, iar art. 27-27^3 se aplică în mod corespunzător (art. 31).
Exemplu
- Asociație cu 12 asociați, fără cenzor în statut: legal. Controlul îl pot exercita asociații care nu fac parte din consiliul director.
- Asociație care ajunge la 40 de asociați: trebuie numit un cenzor. Poate fi o persoană din afară, de exemplu un contabil, dar legea nu cere această calitate.
- Asociație cu 130 de membri înscriși la data ultimei adunări generale: se alege o comisie de 3 sau 5 cenzori. Niciunul nu e membru în consiliul director, iar cel puțin unul este contabil autorizat sau expert contabil.
Pași practici pentru contabil
- Verifică numărul de membri înscriși la data ultimei adunări generale, din registrul asociaților, nu din statutul inițial.
- Compară-l cu pragurile de 15 și de 100.
- Verifică dacă hotărârea adunării generale de numire a cenzorului sau a comisiei există și respectă condițiile de la art. 27^1.
- Păstrează raportul anual al cenzorului lângă dosarul situațiilor financiare, pentru că el e prezentat adunării generale.
De reținut
- Până la 15 asociați cenzorul e opțional, iar asociații din afara consiliului director au drept de control (OG 26/2000, art. 27).
- Peste 15 asociați, un cenzor e obligatoriu și poate fi din afara asociației.
- Peste 100 de membri: comisie de cenzori, cu număr impar de membri, fără membri ai consiliului director și cu cel puțin un contabil autorizat sau expert contabil (art. 27^1).
- La fundații, regulile se aplică în mod corespunzător (art. 31).