Pot plăti prejudiciul din procesul-verbal de sesizare penală întocmit de ANAF?
Da. Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015) permite expres plata sumelor înscrise în procesul-verbal care stă la baza sesizării penale. Poate plăti contribuabilul sau orice altă persoană interesată, de exemplu administratorul sau un asociat. Dacă organele judiciare stabilesc ulterior că sumele nu erau datorate, ele se restituie.
Plata contează din două motive. Pe plan fiscal, sumele din procesul-verbal nu se tratează ca o creanță fiscală obișnuită, așa că plata are un regim propriu. Pe plan penal, acoperirea integrală a prejudiciului poate reduce limitele pedepsei sau, pentru prejudicii de până la 1.000.000 euro, poate duce la nepedepsire, după regulile din legea privind evaziunea fiscală. Momentul plății are deci importanță.
Temeiul legal
„(2) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la alin. (1), organul fiscal organizează evidența fiscală a sumelor reprezentând prejudiciul înscrise în aceste procese-verbale, distinct de evidența creanțelor fiscale. (3) Contribuabilul/Plătitorul sau altă persoană interesată poate să plătească sumele înscrise în procesele-verbale prevăzute la alin. (1) sau, după caz, pretențiile organului fiscal înscrise în documentele prin care s-a constituit parte civilă în procesul penal. (4) Ori de câte ori, prin actele emise de organele judiciare, rezultă că persoana care a efectuat plata nu datorează sumele achitate, acestea se restituie. în acest caz, dreptul la restituire se naște la data comunicării actului de către organul judiciar." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 150 alin. (2)–(4) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6^1 , 8 sau 9 , dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate." — Legea 241/2005, art. 10 alin. (2) (sursă: anaf_surse/legea_241_2005.html)
„În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6^1 , 8 sau 9 , prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depășește 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală ." — Legea 241/2005, art. 10 alin. (3) (sursă: anaf_surse/legea_241_2005.html)
Ce trebuie știut:
- Procesul-verbal nu este act administrativ fiscal. Procesele-verbale care stau la baza sesizării și cele prin care se evaluează prejudiciul la cererea organelor de urmărire penală nu sunt acte administrative fiscale (art. 150 alin. (1)). Ele nu se contestă pe calea contestației fiscale. Discuția asupra sumei se poartă în procesul penal.
- Evidența este separată. ANAF ține sumele din procesul-verbal într-o evidență fiscală separată de cea a creanțelor fiscale (alin. (2)).
- Poate plăti oricine are interes. Pe lângă contribuabil, poate plăti „altă persoană interesată” (alin. (3)). În aceeași situație intră și pretențiile din documentele prin care ANAF s-a constituit parte civilă în procesul penal.
- Plata nu este pierdută dacă suma nu era datorată. Dacă actele organelor judiciare arată că sumele nu erau datorate, ele se restituie. Dreptul la restituire se naște la data comunicării actului de către organul judiciar (alin. (4)).
- Efectul penal depinde de momentul plății. Pentru infracțiunile de la art. 6^1, 8 și 9 din Legea 241/2005, acoperirea integrală a prejudiciului până la primul termen de judecată reduce limitele pedepsei la jumătate. După primul termen și până la judecarea definitivă, reducerea este de o treime (art. 10 alin. (2)).
- Sub 1.000.000 euro, plata poate duce la nepedepsire. Dacă prejudiciul nu depășește 1.000.000 euro și, în cursul urmăririi penale, se plătește integral prejudiciul majorat cu 25%, plus dobânzile și penalitățile, fapta nu se pedepsește. În camera preliminară sau la judecata în primă instanță majorarea este de 50%, iar în apel de 100% (art. 10 alin. (3)). Încadrarea faptei și efectele concrete se stabilesc cu avocatul.
- Procedura de aplicare se aprobă prin ordin. Pentru creanțele administrate de organul fiscal central, procedura se aprobă prin ordin al președintelui ANAF (art. 150 alin. (5) lit. a)).
La SC Exemplu SRL, inspecția fiscală se încheie, pentru TVA 2023, cu un proces-verbal de sesizare penală. Prejudiciul înscris este de 38.000 lei. Firma consideră că o parte din sumă, 8.000 lei, nu este datorată.
- Firma poate plăti integral cei 38.000 lei, chiar dacă procesul penal nu a început. Plata intră în evidența separată a prejudiciilor.
- Dacă procurorul sau instanța stabilesc ulterior că 8.000 lei nu erau datorați, firma îi recuperează. Dreptul la restituire se naște la comunicarea actului organului judiciar.
- Dacă fapta se încadrează la una dintre infracțiunile de la art. 6^1, 8 sau 9 din Legea 241/2005, prejudiciul este sub pragul de 1.000.000 euro. Plata în cursul urmăririi penale a prejudiciului majorat cu 25% (38.000 + 9.500 = 47.500 lei), plus dobânzile și penalitățile, duce la nepedepsire (art. 10 alin. (3)). Plata doar a prejudiciului până la primul termen de judecată reduce limitele pedepsei la jumătate (art. 10 alin. (2)).
Ce se greșește în practică
- Procesul-verbal de sesizare este contestat la ANAF ca o decizie de impunere, deși legea spune că nu este act administrativ fiscal.
- Firma așteaptă finalul procesului penal ca să plătească și pierde beneficiul legat de primul termen de judecată.
- Se crede că plata înseamnă recunoașterea definitivă a sumei. Legea prevede însă restituirea, dacă organele judiciare constată că suma nu era datorată.
- Plata se face fără o identificare clară a procesului-verbal, iar suma ajunge greșit pe alte obligații ale firmei.
- Plata nu se coordonează cu avocatul, deși efectele ei penale țin de încadrarea faptei.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu ține evidența prejudiciilor din procesele-verbale de sesizare și nu are legătură cu procesul penal. Plata și eventuala restituire se înregistrează în contabilitatea firmei prin note contabile, pe baza documentelor. Notele le propune sau le întocmește contabilul, iar după validare nu mai pot fi modificate. Încadrarea contabilă a sumei plătite și urmărirea restituirii rămân în sarcina contabilului.