Proces-verbal de insolvabilitate de la ANAF: ce înseamnă și ce urmează pentru firmă?
Procesul-verbal de insolvabilitate e actul prin care organul fiscal îi comunică firmei că este insolvabilă în sensul Codului de procedură fiscală. Asta înseamnă că veniturile și bunurile ei urmăribile valorează mai puțin decât obligațiile fiscale de plată sau că nu are deloc venituri ori bunuri urmăribile. Pentru firmele fără venituri sau bunuri urmăribile, creanța se scoate din evidența curentă și trece într-o evidență separată, iar executarea silită se întrerupe. Datoria nu dispare. ANAF verifică cel puțin o dată pe an dacă firma a dobândit venituri sau bunuri.
Nu trebuie confundată cu insolvența din Legea 85/2014, care e o procedură judiciară. Procesul-verbal de insolvabilitate e o constatare administrativă a organului fiscal, cu efecte proprii, inclusiv asupra răspunderii administratorilor.
Temeiul legal
„În sensul prezentului cod este insolvabil debitorul ale cărui venituri și/sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori bunuri urmăribile. În acest sens, organul fiscal comunică debitorului procesul-verbal de insolvabilitate." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 265 alin. (1) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„Se consideră debitori care nu au venituri sau bunuri urmăribile și următoarele categorii: a) debitorii ce dețin în proprietate bunuri a căror valorificare acoperă cel mult cheltuielile estimate de executare silită; b) debitorii care dețin în proprietate bunuri a căror valoare este mai mică de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale restante." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 265 alin. (1^1) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„în cazul debitorilor prevăzuți la alin. (2) executarea silită se întrerupe. Organul fiscal are obligația ca cel puțin o dată pe an să efectueze o investigație asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silită." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 265 alin. (3) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Ce urmează pentru firmă:
- Evidență separată. Pentru firmele fără venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare dispune trecerea creanței într-o evidență separată, pe baza procesului-verbal (art. 265 alin. (2)).
- Executarea se întrerupe, dar investigația anuală continuă. Dacă firma dobândește venituri sau bunuri, creanța revine în evidența curentă și executarea se reia (art. 265 alin. (4)).
- Datorii noi. Obligațiile restante apărute după declararea insolvabilității se trec într-un proces-verbal adițional, cu aceleași efecte (art. 265 alin. (4^1)).
- Răspunderea solidară. Pentru datoriile firmei declarate insolvabile pot răspunde solidar administratorii, asociații sau alte persoane care, cu rea-credință, au provocat insolvabilitatea prin înstrăinarea sau ascunderea activelor. La fel administratorii care, cu rea-credință, nu au cerut deschiderea insolvenței sau au determinat neachitarea obligațiilor (art. 25 alin. (2)). Răspunderea se stabilește prin decizie, după audierea persoanei (art. 26).
- Anularea, abia la final. Dacă la sfârșitul termenului de prescripție firma tot nu are venituri sau bunuri urmăribile, obligațiile fiscale se anulează (art. 266 alin. (2)).
SC Exemplu SRL are obligații fiscale restante de 500.000 lei. Singurele bunuri urmăribile sunt un autoturism vechi și mobilier, evaluate împreună la 8.000 lei.
- Raport: 8.000 / 500.000 = 1,6%, sub pragul de 2% din art. 265 alin. (1^1) lit. b). Firma se consideră fără bunuri urmăribile.
- ANAF comunică procesul-verbal de insolvabilitate. Creanța de 500.000 lei trece în evidența separată, iar executarea se întrerupe.
- Ulterior, firma încasează o creanță veche de 60.000 lei. La investigația anuală, ANAF constată venitul, readuce creanța în evidența curentă și reia executarea.
- În paralel, dacă se constată că administratorul a vândut cu rea-credință utilajele firmei unei rude înainte de insolvabilitate, ANAF poate deschide procedura de atragere a răspunderii solidare.
Ce se greșește în practică
- Procesul-verbal de insolvabilitate e citit ca o ștergere a datoriei. Datoria rămâne în evidența separată până la prescripție.
- Firma continuă să încaseze venituri fără să le plătească la buget, presupunând că executarea nu se mai reia.
- Administratorii ignoră riscul răspunderii solidare, deși vânzările de active dinaintea insolvabilității sunt exact situațiile pe care legea le vizează.
- În contabilitate, datoriile fiscale sunt scoase din evidență după primirea procesului-verbal, deși ele nu s-au stins.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu preia automat din SPV procesele-verbale de insolvabilitate sau alte acte ale organului fiscal. Contabilul le descarcă direct. Datoriile față de buget rămân în balanța firmei până la stingere sau anulare. Aplicația nu le scoate din evidență pe baza procesului-verbal de insolvabilitate. Registrul de mijloace fixe arată activele firmei și valoarea lor rămasă, util pentru a urmări ce bunuri există și ce s-a înstrăinat.